Cauți un job în domeniul IT? O companie germană caută 30 de specialiști pentru noul său hub tech din România

Un furnizor de servicii medicale din Germania a deschis un hub tehnologic la Timișoara, România. Compania intenționează să angajeze 30 de specialiști IT.

Hubul tech, deschis de compania germană doctari group în ansamblul Iulius Town din Timișoara, care vor facilita dezvoltarea unei platforme integrate pentru domeniul sanitar.

Pentru 2022, compania vrea să angajeze 30 de specialiști IT în cadrul acestui hub, iar cei interesați pot vedea mai multe detalii AICI.

Compania oferă atât joburi full-time cât și part-time, de asemenea acceptă stagiari. Printre condițiile necesare pentru orice poziție se numără cunoașterea fluentă a limbii engleze, de asemenea, unele poziții necesită experință.

„Utilizând cele mai recente tehnologii precum JavaScript, React și AWS, echipele de dezvoltare full stack pot acționa în mod autonom și responsabil. Acestea contribuie la îmbunătățirea vieții cadrelor medicale, facilitând, totodată, funcționarea mai eficientă a instituțiilor medicale”, a transmis, luni, doctari group, într-un comunicat către StartupCafe.ro.

Platforma digitală la care lucrează noua echipă din Timișoara ușurează munca instituțiilor sanitare și a cadrelor medicale responsabile cu gestionarea personalului. Platforma centralizează ofertele companiilor din cadrul doctari group, oferind servicii de la programarea gărzilor și până la „identificarea medicilor disponibili”.

Momentan, inginerii din doctari group își desfășoară activitatea într-un spațiu temporar din United Business Center (UBC). Din al doilea trimestru al acestui an, compania va fi prezentă în clădirea UBC 0, odată cu finalizarea celui de-al patrulea imobil office clasa A din ansamblul mixt Iulius Town.

În Germania, doctari group operează în 6 locații diferite și colaborează cu medici, asistente și clinici din întreaga țară.

#joburi #companie germana #hub tech #IT #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroportul Domodedovo din Moscova, al doilea ca mărime din capitala Rusiei, a fost vândut pe 29 ianuarie la jumătate din prețul de pornire al licitației, într-o tranzacție care îl aduce în prim-plan pe miliardarul Arkadi Rotenberg, unul dintre apropiații președintelui Vladimir Putin, scrie presa rusă.

Potrivit presei ruse, aeroportul a fost achiziționat de compania „Perspektiva”, filială deținută integral de Aeroportul Internațional Sheremetyevo. Acesta este controlat parțial de statul rus și de un trust în care Rotenberg deține o participație importantă. În urma tranzacției, Domodedovo ajunge practic sub influența cercului de afaceri apropiați Kremlinului.

Prețul final al vânzării a fost de 66,1 miliarde de ruble (aproximativ 670 milioane de euro), exact jumătate din prețul inițial stabilit la licitație. Tranzacția vine după ce aeroportul a fost naționalizat în iunie 2025, la solicitarea Procuraturii Generale a Rusiei. Fostul proprietar, miliardarul Dmitri Kamenshchik, a fost acuzat că ar avea cetățenie străină și că ar fi prejudiciat interesele economice ale statului rus. Înainte de confiscare, instanța i-a interzis să părăsească țara.

Domodedovo, cândva principalul nod pentru zborurile internaționale din Moscova, a intrat într-un declin accentuat odată cu pandemia de COVID-19. Ulterior, sancțiunile impuse Rusiei după declanșarea războiului din Ucraina au redus drastic traficul aerian extern. Numărul pasagerilor a scăzut la aproximativ 14 milioane anual, la jumătate față de nivelurile anterioare crizei sanitare.

Problemele financiare ale aeroportului sunt semnificative. Datoria totală este estimată la circa 70 de miliarde de ruble, jumătate fiind în valută. Auditorii apreciază că doar plata dobânzilor și a ratelor la credite ar putea consuma aproximativ un sfert din veniturile anuale. Presa rusă a relatat că pierderile înregistrate anul trecut s-ar ridica la aproximativ 10 miliarde de ruble.

Noul proprietar este așteptat de autoritățile ruse să găsească soluții pentru redresarea situației. Totuși, experții spun că revenirea la profit depinde în mare măsură de reluarea zborurilor internaționale și de o eventuală relaxare a sancțiunilor — scenarii considerate puțin probabile pe termen scurt.