Ce avere are regele Spaniei Felipe al VI-lea? Cum a câștigat banii

Regele Spaniei, Felipe al VI-lea, deţine 2,6 milioane de euro, a anunţat palatul regal, în contextul în care guvernul socialist de la Madrid se pregăteşte să adopte reguli menite să consolideze „transparenţa” casei regale, informează AFP.

Afacerile fostului rege Juan Carlos au afectat imaginea monarhiei şi l-au determinat pe Felipe al VI-lea să se distanţeze, retrăgând, în martie 2020, renta sa anuală de aproape 200.000 de euro şi anunţând că va renunţa la moştenire.

Umbrită de scandalurile şi dezvăluirile despre viaţa sa fastuoasă, regele Juan Carlos, figura centrală a tranziţiei democratice din Spania după moartea dictatorului Francisco Franco în 1975, a fost constrâns să abdice în 2014 în favoarea fiului său Felipe al VI-lea.

Marţi, premierul socialist Pedro Sanchez urmează să adopte prin decret noi reguli destinate să consolideze „transparenţa, responsabilitatea şi eficienţa” regatului spaniol, „în conformitate cu principiile enunţate de către regele” Felipe al VI-lea, scrie WallStreet.ro.

În ajunul introducerii acestor noi măsuri, palatul regal a dorit să reamintească faptul că Felipe al VI-lea a adoptat „calea modernizării regatului, pentru a arăta că este demn de respectul şi încrederea cetăţenilor”.

„Majestatea sa Regele, ghidat de spiritul angajamentului său cetăţenesc, merge astăzi dincolo de responsabilităţile sale constituţionale luând decizia personală de a-şi face publică averea”, a anunţat palatul regal într-un comunicat.

Cea mai mare parte a averii regelui, în jur de 2,3 milioane de euro, este reprezentată de depozite în conturi de economii din veniturile sale în ultimii 25 de ani, ca prinţ de Asturia şi, ulterior, din 2014, ca rege. Restul sunt opere de artă şi bijuterii.

Juan Carlos este suspectat că a concentrat o avere ocultă în străinătate, în special graţie relaţiilor sale apropiate cu monarhiile din zona Golfului. În pofida închiderii anchetelor judiciare care l-au vizat în Spania, Juan Carlos a ales să rămână la Abu Dhabi, unde s-a refugiat.

În decembrie, justiţia elveţiană a clasat ancheta privind averea fostului suveran spaniol în Elveţia, dintre care 100 de milioane de dolari viraţi de Arabia Saudită.

#regele Spaniei #mostenire #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.