Ce avere lasă urmă Prinţul Philip. Alocații de la parlament și proprietăți imobiliare

Prinţul Philip, ducele de Edinburgh, a decedat pe 9 aprilie. Se estimează că lasă o avere de 25 de milioane de euro.

Potrivit Celebrity Net Worth, Prințul Philip a lăsat moştenitorilor săi un patrimoniu personal estimat la aproape 25 de milioane de euro, alte surse o estimează la 12 milioane de euro.

O parte din această avere provine din alocaţia anuală din partea parlamentului, de peste 400.000 de euro pentru îndeplinirea îndatoririlor publice. Alocaţia a fost plătită din banii contribuabililor, iar prinţul Philip a primit-o până când a renunţat la funcţiile sale, în 2017, la vârsta de 96 de ani, scrie Digi24.

Regina, care are o avere estimată la 500 de milioane de euro, a împărţit cu soţul ei veniturile anuale primite de pe urma Ducatului de Lancaster.

Scopul principal al Ducatului este de a asigura un venit pentru Ducele de Lancaster, titlu atribuit monarhului din 1399. Se estimează că valoarea Ducatului de Lancaster este în jur de 600 de milioane de euro, iar regina primeşte un venit anual de aproximativ 24 de milioane de euro.

La aceste venituri anuale se adaugă numeroase proprietăţi imobiliare administrate de Crown Estate, precum şi colecţii de artă administrate de Royal Collection Trust. În total, averea familiei regale britanice este evaluată la aproape 1 miliard de euro.

#alocatii #imobiliare #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Congresul ordinar al avocaților din Republica Moldova a început cu stângul. Mai mulți juriști acuză conducerea Uniunii că ar încerca să trucheze rezultatele concursului pentru alegerea membrilor ai Comisiei de licențiere.

La adresa redacției Realitatea.md a fost expediată o listă a candidaților pentru funcția de membru al Comisiei de licențiere. Autorii scrisorii anonime anunță că această listă este promovată de conducerea Uniunii, iar avocații sunt îndemnați să o voteze.

Redacția Realitatea.md a verificat dacă persoanele din lista expediată la adresa noastră se regăsesc și în lista oficială publicată pe site-ul Uniunii, iar rezultatul este unul pozitiv.

În dimineața zile de 19 ianuarie, Viorel Malanciuc, unul dintre candidați la funcția de membru al Comisiei de licențiere, a confirmat indirect aceste informații. Malanciuc a publicat pe Facebook un mesaj video în care declară că există o listă ”cu nume agreate, transmise prin mesaje oculte prin intermediul unor aplicații” pe care membrii Uniunii sunt îndemnați să îi voteze.

”Sunt persoane selectate pe criterii de loialitate, menite să servească interesele cuiva, nu a viitorului nostru. Dacă vreți cu adevărat o schimbare în această profesie, dacă vă-ți saturat de aranjamente și de decizii luate în spatele ușilor închise, atunci avem o singură cale – să sancționăm aceste practici prin votul nostru. Îndemnul meu este unul radical de simplu: votați pe oricine considerați că merită, votați orice candidat vă inspiră încredere, dar nu votați persoanele indicate în acele fițuici. Nu lăsați pe nimeni să vă trateze ca pe o simplă masă de manevre. Dacă un candidat are nevoie de o listă trimisă pe ascuns ca să fie ales, înseamnă că nu are suficientă valoare proprie și va fi mereu dator celor care l-au împins în față. Un membru al organelor de conducere a Uniunii avocaților care ajunge acolo prin fițuici nu va fi niciodată un om liber. Schimbarea începe atunci când instrucțiunile primite prin telefon sunt ignorate”, a declarat Viorel Malanciuc.

Conducerea Uniunii avocaților nu a comentat deocamdată acuzațiile.

Uniunea Avocaților din Republica Moldova s-a reunit azi în Congresul ordinar al avocaților pentru anul 2025, lucrările se vor desfășura în format mixt (cu prezență fizică și online) și vor continua până pe 21 ianuarie 2026, ora 17:00. În cadrul Congresului, va fi ales Președinte al Uniunii Avocaților din Republica Moldova, precum și membri ai Comisiei de licențiere a profesiei de avocat.

Cinci avocați s-au înscris în cursa pentru funcția de președinte al Uniunii. Este vorba despre Natalia Balaban, Anatolie Barbacar, Alexandru Țurcan, Mihail Durnescu și Ludmila Spînu.