Ce avere lasă urmă Prinţul Philip. Alocații de la parlament și proprietăți imobiliare

Prinţul Philip, ducele de Edinburgh, a decedat pe 9 aprilie. Se estimează că lasă o avere de 25 de milioane de euro.

Potrivit Celebrity Net Worth, Prințul Philip a lăsat moştenitorilor săi un patrimoniu personal estimat la aproape 25 de milioane de euro, alte surse o estimează la 12 milioane de euro.

O parte din această avere provine din alocaţia anuală din partea parlamentului, de peste 400.000 de euro pentru îndeplinirea îndatoririlor publice. Alocaţia a fost plătită din banii contribuabililor, iar prinţul Philip a primit-o până când a renunţat la funcţiile sale, în 2017, la vârsta de 96 de ani, scrie Digi24.

Regina, care are o avere estimată la 500 de milioane de euro, a împărţit cu soţul ei veniturile anuale primite de pe urma Ducatului de Lancaster.

Scopul principal al Ducatului este de a asigura un venit pentru Ducele de Lancaster, titlu atribuit monarhului din 1399. Se estimează că valoarea Ducatului de Lancaster este în jur de 600 de milioane de euro, iar regina primeşte un venit anual de aproximativ 24 de milioane de euro.

La aceste venituri anuale se adaugă numeroase proprietăţi imobiliare administrate de Crown Estate, precum şi colecţii de artă administrate de Royal Collection Trust. În total, averea familiei regale britanice este evaluată la aproape 1 miliard de euro.

#alocatii #imobiliare #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Micii producători de alimente ar putea avea mai multă libertate să-și vândă produsele. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care le va permite să comercializeze direct produsele pe o rază de până la 150 de kilometri de locul de producere. Documentul a fost lansat pentru consultări publice.

Noua regulă ar însemna că fermierii și producătorii mici vor putea vinde mai ușor la târguri, iarmaroace, festivaluri, piețe agroalimentare sau chiar prin livrare directă către clienți, atât timp cât respectă normele de igienă și siguranță alimentară. În prezent, spun autorii, legea „nu stabilește în mod expres aria geografică de desfacere a produselor alimentare”, ceea ce a dus la interpretări diferite și neclarități în controale.

Prin modificări, ministerul urmărește „introducerea unei distanțe maxime clare (150 km) pentru comercializarea directă”, dar și „susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare” și „facilitarea accesului producătorilor mici la piețe regionale”. Cu alte cuvinte, produsele locale ar ajunge mai ușor la consumatori din apropiere, iar banii ar rămâne mai mult în economia locală.

O altă schimbare importantă este creșterea limitelor de cantitate pentru unele produse vândute în regim simplificat: plafonul de 1 000 de unități va fi majorat la 10 000. Autorii consideră că astfel va fi „sprijinită dezvoltarea economiei rurale” și vor fi create condiții mai bune pentru micii producători și procesatori locali.

Potrivit notei informative, măsurile sunt aliniate la practicile europene și nu vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.