Ce avere lasă urmă Prinţul Philip. Alocații de la parlament și proprietăți imobiliare

Prinţul Philip, ducele de Edinburgh, a decedat pe 9 aprilie. Se estimează că lasă o avere de 25 de milioane de euro.

Potrivit Celebrity Net Worth, Prințul Philip a lăsat moştenitorilor săi un patrimoniu personal estimat la aproape 25 de milioane de euro, alte surse o estimează la 12 milioane de euro.

O parte din această avere provine din alocaţia anuală din partea parlamentului, de peste 400.000 de euro pentru îndeplinirea îndatoririlor publice. Alocaţia a fost plătită din banii contribuabililor, iar prinţul Philip a primit-o până când a renunţat la funcţiile sale, în 2017, la vârsta de 96 de ani, scrie Digi24.

Regina, care are o avere estimată la 500 de milioane de euro, a împărţit cu soţul ei veniturile anuale primite de pe urma Ducatului de Lancaster.

Scopul principal al Ducatului este de a asigura un venit pentru Ducele de Lancaster, titlu atribuit monarhului din 1399. Se estimează că valoarea Ducatului de Lancaster este în jur de 600 de milioane de euro, iar regina primeşte un venit anual de aproximativ 24 de milioane de euro.

La aceste venituri anuale se adaugă numeroase proprietăţi imobiliare administrate de Crown Estate, precum şi colecţii de artă administrate de Royal Collection Trust. În total, averea familiei regale britanice este evaluată la aproape 1 miliard de euro.

#alocatii #imobiliare #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procedura de numire și demitere a membrilor organelor de conducere ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) va fi modificată. Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege elaborat de BNM sub egida Fondului Monetar Internațional și promovat de Ministerul Finanțelor. Autorii afirmă că noile reglementări vor „fortifica garanțiile privind exercițiul independent al atribuțiilor” conducerii BNM.

Modificările propuse detaliază componența organelor de conducere, criteriile de calificare, durata mandatelor, procedurile de numire, dar și cele de demitere. Potrivit proiectului, numirea membrilor în funcțiile de conducere va necesita consultarea Președintelui Parlamentului, a guvernatorului BNM sau a Comisiei pentru economie, buget și finanțe – în funcție de postul vizat. Fiecare numire va fi însoțită de un aviz privind respectarea condițiilor legale, aviz care va fi audiat în plen înaintea votului.

Documentul introduce și dreptul membrilor Comitetului Executiv de a fi audiați în cazul unei eventuale revocări din funcție, consolidând astfel garanțiile procedurale.

Proiectul prevede și schimbări structurale în componența Consiliului de supraveghere. Viceguvernatorul BNM va fi exclus din consiliu, ceea ce va elimina suprapunerea între conducerea executivă și cea de supraveghere. În același timp, numărul membrilor nesalariați va crește de la patru la cinci, în timp ce durata mandatelor acestora va fi redusă de la șapte la cinci ani.

Alte prevederi vizează modul de desfășurare a ședințelor Consiliului de supraveghere, ajustarea atribuțiilor acestuia și modificări legate de regimul rezervelor obligatorii.