Ce avere lasă urmă Prinţul Philip. Alocații de la parlament și proprietăți imobiliare

Prinţul Philip, ducele de Edinburgh, a decedat pe 9 aprilie. Se estimează că lasă o avere de 25 de milioane de euro.

Potrivit Celebrity Net Worth, Prințul Philip a lăsat moştenitorilor săi un patrimoniu personal estimat la aproape 25 de milioane de euro, alte surse o estimează la 12 milioane de euro.

O parte din această avere provine din alocaţia anuală din partea parlamentului, de peste 400.000 de euro pentru îndeplinirea îndatoririlor publice. Alocaţia a fost plătită din banii contribuabililor, iar prinţul Philip a primit-o până când a renunţat la funcţiile sale, în 2017, la vârsta de 96 de ani, scrie Digi24.

Regina, care are o avere estimată la 500 de milioane de euro, a împărţit cu soţul ei veniturile anuale primite de pe urma Ducatului de Lancaster.

Scopul principal al Ducatului este de a asigura un venit pentru Ducele de Lancaster, titlu atribuit monarhului din 1399. Se estimează că valoarea Ducatului de Lancaster este în jur de 600 de milioane de euro, iar regina primeşte un venit anual de aproximativ 24 de milioane de euro.

La aceste venituri anuale se adaugă numeroase proprietăţi imobiliare administrate de Crown Estate, precum şi colecţii de artă administrate de Royal Collection Trust. În total, averea familiei regale britanice este evaluată la aproape 1 miliard de euro.

#alocatii #imobiliare #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional, iar autoritățile de la Chișinău se bazează tot mai mult pe finanțarea oferită de Uniunea Europeană, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit expertului, absența unui acord cu FMI explică și atitudinea relativ relaxată a Guvernului în raport cu dezechilibrele bugetare. „Republica Moldova nu va avea acord FMI. Acest acord nu-l vom avea. Și atunci apare întrebarea: de unde ne finanțăm? Guvernul stă relaxat pentru că, în ultimii ani, sursa principală de finanțare s-a schimbat radical”, a afirmat Ioniță.

Economistul susține că, până în urmă cu aproximativ cinci ani, circa 70% din finanțarea externă a Republicii Moldova provenea din surse condiționate, precum FMI, care impuneau reforme clare și disciplină fiscală. „Astăzi, aproximativ 80% din finanțare vine din partea Uniunii Europene”, a precizat acesta.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, această schimbare a transformat finanțarea externă dintr-una economică într-una politică. „Am trecut de la finanțare condiționată – faceți reforme, faceți ordine – la o finanțare politică. Contextul războiului din Ucraina face ca Uniunea Europeană să închidă ochii la multe probleme structurale”, a spus economistul.

Totodată, el avertizează că situația finanțelor publice rămâne fragilă: venituri slabe, cheltuieli orientate preponderent spre consum curent și investiții insuficiente. „FMI îți spune direct: așa structură de stat nu poate fi finanțată, te duci spre faliment. Dacă ar fi granturi, aș mai înțelege, cum a fost în anii 2010. Dar acum sunt împrumuturi, iar povara datoriei crește”, a subliniat Ioniță.

Un semnal de alarmă îl reprezintă și costurile tot mai mari ale datoriei publice. Potrivit economistului, anul viitor Republica Moldova intenționează să se împrumute cu aproximativ 21 de miliarde de lei, iar aproape o treime din această sumă va fi utilizată doar pentru plata dobânzilor. „Nu am mai avut o astfel de situație”, a declarat el.

Veaceslav Ioniță a mai explicat că finanțarea din partea Uniunea Europeană vine prin mai multe mecanisme: atât direct de la Comisia Europeană, cât și prin instituții financiare europene, precum Banca Europeană de Investiții. „Dacă le cumulăm pe toate, ponderea Uniunii Europene în finanțarea Republicii Moldova este și mai mare”, a concluzionat economistul.