Ce propune Netflix pentru 2021? Vor fi lansate sau produse aproape 30 de producții franțuzești

Netflix, gigantul american din industria de streaming video pe bază de abonament, a decis să își consolideze divizia de creație de la Paris și să lanseze în 2021 aproape 30 de proiecte originale franțuzești, printre care un documentar despre cântărețul Johnny Hallyday și o producție de ficțiune despre incendiul care a devastat Catedrala Notre-Dame din Paris, informează AFP.

Reprezentanții platforme Netflix au precizat că pe parcursul anului 2021, vor fi produse sau lansate 27 de filme, seriale și documentare franțuzești.

“Abonații noștri vor să vadă, înainte de orice, povești în care ei pot să se recunoască”, a explicat Anne-Gabrielle Dauba-Pantanacce, directoare de comunicare a companiei Netflix în Franța, într-o conferință de presă.

În privința serialelor TV, platforma Netflix dorește să se concentreze în anul 2021 “pe propuneri mai unificatoare, care se adresează mai mult publicului larg”.

În program se află deja trei producții importante: “Disparu a jamais”, o adaptare în franceză a unui roman polițist scris de Harlan Coben și realizată de David Elkaim și Vincent Poymiro, scenariștii serialului “En Therapie”, în care rolurile principale vor fi jucate de Finnegan Oldfield și Nicolas Duvauchelle; “La part du feu”, care va rescrie noaptea incendiului ce a devastat Catedrala Notre-Dame din Paris; și “Johnny by Johnny”, un serial documentar care va prezenta viața și cariera cântărețului Johnny Hallyday, scrie AGERPRES.

În ceea ce privește producțiile cinematografice, Netflix mizează în special pe filme de acțiune și comedii pentru marele public, cu trei noi filme produse, care sunt prevăzute pentru 2022.

Două dintre ele sunt continuări ale unor pelicule cu mare succes la public, care vor aduce profituri platformei americane: a doua parte dintr-o franciză proprie, “Balle perdue”, de Guillaume Pierret, un fel de “Fast and Furious” a la francaise, care a totalizat peste 37 de milioane de vizionări pe platforma Netflix în prima lună după lansarea sa de anul trecut, precum și o continuare a filmului “De l’autre cote du periph” (2012), în care Laurent Laffite și Omar Sy își vor relua rolurile interpretate în pelicula inițială.

Netflix va propune, de asemenea, “A tombeau ouvert”, un remake al unui thriller coreean din 2014, “A Hard Day”, avându-i în distribuție pe Franck Gastambide (cunoscut din producții precum “Taxi 5”, “Les Kaira”, serialul “Valide”) și Simon Abkarian.

Acestor filme li se adaugă proiecte care au fost deja anunțate: o comedie de Danny Boon despre lockdown (“8, Rue de l’Humanite”) și un film de acțiune cu Jean-Claude Van Damme, “Le dernier mercenaire”.

#productii #filme #Netflix

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.