Ce propune Netflix pentru 2021? Vor fi lansate sau produse aproape 30 de producții franțuzești

Netflix, gigantul american din industria de streaming video pe bază de abonament, a decis să își consolideze divizia de creație de la Paris și să lanseze în 2021 aproape 30 de proiecte originale franțuzești, printre care un documentar despre cântărețul Johnny Hallyday și o producție de ficțiune despre incendiul care a devastat Catedrala Notre-Dame din Paris, informează AFP.

Reprezentanții platforme Netflix au precizat că pe parcursul anului 2021, vor fi produse sau lansate 27 de filme, seriale și documentare franțuzești.

„Abonații noștri vor să vadă, înainte de orice, povești în care ei pot să se recunoască”, a explicat Anne-Gabrielle Dauba-Pantanacce, directoare de comunicare a companiei Netflix în Franța, într-o conferință de presă.

În privința serialelor TV, platforma Netflix dorește să se concentreze în anul 2021 „pe propuneri mai unificatoare, care se adresează mai mult publicului larg”.

În program se află deja trei producții importante: „Disparu a jamais”, o adaptare în franceză a unui roman polițist scris de Harlan Coben și realizată de David Elkaim și Vincent Poymiro, scenariștii serialului „En Therapie”, în care rolurile principale vor fi jucate de Finnegan Oldfield și Nicolas Duvauchelle; „La part du feu”, care va rescrie noaptea incendiului ce a devastat Catedrala Notre-Dame din Paris; și „Johnny by Johnny”, un serial documentar care va prezenta viața și cariera cântărețului Johnny Hallyday, scrie AGERPRES.

În ceea ce privește producțiile cinematografice, Netflix mizează în special pe filme de acțiune și comedii pentru marele public, cu trei noi filme produse, care sunt prevăzute pentru 2022.

Două dintre ele sunt continuări ale unor pelicule cu mare succes la public, care vor aduce profituri platformei americane: a doua parte dintr-o franciză proprie, „Balle perdue”, de Guillaume Pierret, un fel de „Fast and Furious” a la francaise, care a totalizat peste 37 de milioane de vizionări pe platforma Netflix în prima lună după lansarea sa de anul trecut, precum și o continuare a filmului „De l’autre cote du periph” (2012), în care Laurent Laffite și Omar Sy își vor relua rolurile interpretate în pelicula inițială.

Netflix va propune, de asemenea, „A tombeau ouvert”, un remake al unui thriller coreean din 2014, „A Hard Day”, avându-i în distribuție pe Franck Gastambide (cunoscut din producții precum „Taxi 5”, „Les Kaira”, serialul „Valide”) și Simon Abkarian.

Acestor filme li se adaugă proiecte care au fost deja anunțate: o comedie de Danny Boon despre lockdown („8, Rue de l’Humanite”) și un film de acțiune cu Jean-Claude Van Damme, „Le dernier mercenaire”.

#productii #filme #Netflix

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.