Ce s-a întâmplat cu IMPERIUL DE MILIARDE lăsat în urmă de Dinu Patriciu, prietenul lui Ion Sturza

Omul de afaceri Dinu Patriciu a murit în 2014 la Londra, unde se mutase la începutul acelui an. De la preluarea Rompetrol în 1998, numele lui Dinu Patriciu a fost legat indisolubil de evoluţia companiei. Strategia omului de afaceri a fost să folosească Rompetrol ca punct central al unui holding pe care l-a înfiinţat în Olanda şi care a ajuns să cuprindă în 2009 peste 20 de companii, cu afaceri de 8,7 miliarde de dolari în 2008. La momentul decesului, Dinu Patriciu se afla în proces de divorţ cu soţia sa Dana, care ceruse jumătate din averea omului de afaceri. Următorul termen al procesului era stabilit pentru finalul anului respectiv, scrie businessmagazin.ro.

Arhitectul Patriciu

În 1990 Dinu Patriciu, de profesie arhitect, înfiinţa prima firmă din România, Alpha, cu activităţi în demeniul arhitecturii şi construcţiilor. În 1993, Rompetrol se privatiza prin metoda MEBO; cifra de afaceri a companiei avea să scadă în anii imediat următori privatizării la sub 6 milioane de dolari. La cinci ani după privatizare, Dinu Patriciu şi Sorin Marin preluau Rompetrol, pentru ca un an mai târziu să preia şi rafinăria Vega Ploieşti. În doar nouă luni de la preluare, cifra de afaceri a rafinariei Vega se tripla, iar sediul central al companiei era mutat in Olanda.

În 2007, compania kazahă KazMunaiGas achiziţiona 75% din acţiunile Rompetrol Group contra sumei de 1,6 miliarde de euro, transformându-l pe Dinu Patriciu în cel mai bogat om de afaceri din România. Ion Sturza fostul premieri al Republicii Moldova și actual om de acarei a jucat un rol importamt în tranzacția dintre kazahi și Patriciu. Doi ani mai târziu, la scurt timp după ce Rompetrol investea 16 milioane de euro în informatizarea benzinăriilor, KazMunaiGas devenea acţionar unic al grupului Rompetrol prin achiziţia pachetului de 25% rămas în posesia lui Dinu Patriciu.

Dinu Patriciu şi Rompetrol au fost însă implicaţi în mai multe controverse, unele legate de datorii care s-au transformat într-o pagubă de sute de milioane de dolari pentru stat.

Astfel, în 2003, în guvernarea Năstase, datoriile istorice ale Rompetrol, companie achiziţionată de Dinu Patriciu în 2000 cu 50 mil. dolari, au fost transformate în obligaţiuni subscrise de Ministerul Finanţelor ce urma să fie recuperate şapte ani mai târziu (în 2010). Afacerea este anchetată de DIICOT, iar sub acuzare au fost puşi deja foştii miniştri Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu (în timpul cărora a fost perfectată înţelegerea), Gheorghe Pogea şi Sebastian Vlădescu (care în 2010 nu ar fi făcut, potrivit anchetatorilor, demersuri consistente pentru recuperarea banilor statului). În 2010, la termenul convenit, compania, trecută între timp în proprietatea KazMunaiGas, nu a răscumpărat obligaţiunile, iar statul s-a trezit proprietar pe 44% din Rompetrol, fără a avea însă un cuvânt de spus, fiind acţionar minoritar. În 2013 s-a realizat „Memorandumul de înţelegere“ între statul român şi The Rompetrol Group, semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013.

Dealul dintre statul român și kazahi

Acesta s-a transformat într-un proiect de lege care a fost adoptată în octombrie 2013 de Parlament. Memorandumul (devenit lege) prevedea ca statul român, care controla 44,6% din acţiunile Rompetrol Rafinare, să cedeze un pachet de 26% grupului Rompetrol pentru 200 mil. dolari. KazMunaiGas se angaja să constituie un fond de investiţii kazaho-român, în care Rompetrol să deţină 80% din acţiuni şi statul român 20%, care să investească în următorii ani un miliard de dolari în proiecte din sectorul energetic (între care 400 mil. dolari banii pe care îi datora statului român). În schimb, statul primea acţiuni la Rompetrol şi renunţa la litigiile care vizau recuperarea sumelor datorate din nerăscumpărarea în 2010 a obligaţiunilor.

Preşedintele Băsescu a sesizat Curtea Constituţională, care a declarat legea neconstituţională (pe motiv că o lege nu reglementează contracte). Astfel că în ianuarie 2014 premierul Ponta a semnat o hotărâre de guvern prin care a fost adoptat memorandumul de înţelegere cu kazahii. Acest mod de operare a atras atenţia procurorilor, scria ZF.

Fiicile lui Patriciu, condamnate de Tribunalul din București

La jumătatea lui 2018, Ana şi Maria Patriciu, fiicele lui Patriciu, precum şi a doua soţie a acestuia, Dana Rodica Patriciu, au fost condamnate la prima instanţă de către Tribunalul Bucureşti la plata a peste 200 milioane dolari către Ministerul Finanţelor Publice. Suma reprezenta o creanţă petrolieră a statului român asupra Libiei (valoarea lucrărilor de explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră efectuate de statul român în Libia în perioada 1980-1992), recuperată de Rompetrol la începutul anilor ’90 şi care ar fi fost destinată bugetului de stat. Judecătorii au decis că fiecare dintre cele trei are obligaţii de plată proporţional cu cota care le-a revenit din moştenirea lăsată de Dinu Patriciu.

Antreprenorii români au obiceiul de a controla afacerile cu o mână de fier. Pe de altă parte, studii realizate la nivel internaţional arată că 80% din firmele antreprenoriale au o durată de viaţă de maximum cinci ani.

Iar dintre cele care depăşesc acest prag, 80% au o durată de viaţă de maximum 30 de ani – poate pentru că destinul lor se leagă strâns de perioada în care fondatorul se ocupă direct de firmă.

#Patriciu #miliarde #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Amenzi de până la 10 milioane de euro pentru bănci, reguli noi pentru criptoactive și obligații suplimentare pentru cluburile profesioniste de fotbal. Sunt câteva dintre prevederile celor două proiecte de lege elaborate de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, care propun modificări importante în sistemul de prevenire și combatere a spălării banilor, finanțării terorismului și finanțării proliferării.

Lista entităților care vor avea obligații suplimentare se extinde. Proiectul îi include, între alții, pe furnizorii de servicii cu criptoactive, operatorii din domeniul migrației prin investiții, impresarii de fotbal și cluburile profesioniste de fotbal. În cazul cluburilor, regulile se vor aplica inclusiv tranzacțiilor cu investitori, sponsori, agenți sau intermediari și transferurilor de jucători. Entitățile raportoare vor trebui să se înregistreze la Serviciu înainte de începerea activităților vizate de lege.

În cazul criptoactivelor, autoritățile vor putea interveni inclusiv prin suspendarea unor tranzacții sau a accesului la conturi. Dacă există suspiciuni privind spălarea banilor, finanțarea terorismului sau alte infracțiuni prevăzute de proiect, Serviciul va putea dispune suspendarea unei tranzacții, a unui cont bancar, a unui cont de plăți sau a unui cont de criptoactive. De asemenea, pot fi sistate anumite bunuri sau relații de afaceri pentru o perioadă de până la 30 de zile lucrătoare.

Noile reguli pun accent și pe verificarea permanentă a clienților. Entitățile raportoare vor trebui să monitorizeze în mod continuu relațiile de afaceri și tranzacțiile efectuate. Informațiile despre clienții cu risc ridicat trebuie actualizate cel puțin o dată pe an, iar pentru ceilalți clienți intervalul de actualizare nu poate depăși cinci ani.

În ceea ce privește tranzacțiile în numerar, proiectul menține pragul de 200 000 de lei pentru raportarea către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Sunt vizate activitățile și tranzacțiile în numerar ale clienților care ating această sumă într-o lună, inclusiv atunci când valoarea este acumulată prin mai multe operațiuni legate între ele. Informațiile trebuie transmise până la data de 10 a lunii următoare. Pentru anumite entități, inclusiv notarii, este prevăzută raportarea și a unei singure tranzacții de cel puțin 200 000 de lei.

Și remiterile de bani de cel puțin 40 000 de lei sunt supuse raportării către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Informațiile trebuie transmise în termen de cinci zile de la efectuarea operațiunii.

Proiectele prevăd și raportarea unor tranzacții cu bunuri de valoare ridicată. Sunt vizate vânzările necomerciale de autovehicule în valoare de cel puțin 250 000 de euro, precum și anumite tranzacții cu nave și aeronave care ating cel puțin 7,5 milioane de euro.

Sancțiunile prevăzute în proiect sunt considerabil mai dure. Pentru instituțiile de credit și instituțiile financiare, amenda aplicată persoanelor juridice poate ajunge la cel puțin 10 milioane de euro sau 10% din cifra de afaceri anuală, în funcție de valoarea mai mare. Pentru anumite persoane fizice din cadrul entităților raportoare, sancțiunea poate ajunge la 5 milioane de euro, inclusiv pentru conducerea superioară.

Proiectul stabilește și când o încălcare poate fi considerată gravă. Printre situațiile prevăzute sunt tranzacțiile legate între ele care depășesc 3 milioane de lei pentru anumite entități raportoare și 2 milioane de lei pentru celelalte entități. O încălcare este considerată repetată atunci când aceeași prevedere este încălcată din nou în decurs de un an de la aplicarea unei sancțiuni. Caracterul sistematic poate fi constatat în cazul a cel puțin trei încălcări într-un an sau al altor situații prevăzute de proiect.

Printre faptele sancționabile se numără și neinformarea Serviciului despre activități sau tranzacții suspecte, inclusiv cele inițiate, dar care nu au fost finalizate. În funcție de categoria persoanei și de gravitatea încălcării, amenzile pot porni de la 4 500 de lei pentru persoanele fizice și pot ajunge la 1 milion sau 5 milioane de lei pentru entități.