Ce se întâmplă cu „șmecherul” care a vrut să ciopârțească 40 de hectare din pădurea de la Durlești

La 8 februarie 2024, Procuratura Generală în colaborare cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au efectuat percheziții la domiciliul unor persoane în legătură cu investigarea cauzei referitoare la construcțiile ilegale amplasate în pădurea Durlești.

În cadrul urmăririi penale, procurorii au stabilit că, conform schemei infracționale, o persoană din cadrul întreprinderii de stat „Întreprinderea pentru silvicultură Chișinău” a depășit în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege. Aceasta, în complicitate cu alte persoane, a perfectat și a semnat ilegal un Acord în numele directorului întreprinderii de stat, având ca scop acapararea ilegală a loturilor din cadrul fondului forestier de stat Durlești și efectuarea neregulamentară a lucrărilor de construcție și obiective.

De asemenea, se menționează că, în scopul ascunderii urmelor infracțiunii și asigurării caracterului conspirat al activității ilegale, Acordul sus-menționat nu a fost înregistrat în Registrul de evidență a contractelor pentru anul 2015 a Întreprinderii de Stat „Întreprinderea pentru silvicultură Chișinău”, nefiind stabilit originalul la identitate menționată.

În cadrul perchezițiilor, organele de urmărire penală au ridicat probe care confirmă ilegalitățile comise, iar investigația continuă cu efectuarea ulterioară a acțiunilor necesare în cadrul urmăririi penale. Această operațiune demonstrează determinarea autorităților de a combate construcțiile ilegale și de a aduce în fața justiției pe cei implicați în astfel de activități ilicite.

Acum trei ani Ziarul de Gardă a publicat o investigație în care scria că 40 de hectare de pădure de la Durlești au fost luate în arendă pe o perioadă de 30 de ani de către Ion Meleca care controlează compania Batami Grup. La acea vreme Meleca a tăiat peste 50 de coapci și a început să toarne fundații de beton pentru casele care urmau ulterior să fie ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Durlesti #padure #procuratura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.