Ce trebuie să știi când expediezi/primești un colet peste hotare. Condiții de transportare a bagajelor neînsoțite

În ultima perioada sunt tot mai frecvente cazurile când coletele sau bunurile neînsoțite nu sunt prezentate și nu sunt declarate controlului vamal. În acest context, Serviciul Vamal ne reamintește condițiile necesare a fi respectate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Bunuri expediate de către proprietar (posesor) sau la indicația lui, care sunt deplasate peste frontiera vamală de către transportator şi nu sunt însoțite de către proprietar (posesor) se califică drept bagaje neînsoțite, în temeiul unui document eliberat de proprietarul bunurilor sau unei dovezi de încheiere a contractului respectiv de transport.

La introducerea bagajului neînsoțit pe teritoriul vamal, persoana fizică sau transportatorul are obligația de a declara şi achita drepturile de import, pe principii generale, organului vamal situat în punctul de trecere a frontierei de stat. Una din condiții pentru permiterea introducerii bunurilor respective este ca acestea să nu fie destinate activității comerciale sau de producție.

Controlul vamal al bagajelor neînsoțite se efectuează numai în prezența unui reprezentant împuternicit legal al posesorului bagajului, iar transportarea coletelor sau bagajelor neînsoțite peste frontiera vamală nu se admite fără reprezentantul legal al posesorului. Reprezentantul posesorului bagajului neînsoțit poate fi oricare persoană fizică cu capacitatea juridică deplină şi care dispune de actul, ce confirmă dreptul său de a reprezenta acest bagaj.

Pentru mai multe detalii poți consulta Regulamentul cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1185/2003. Prevederile legale indicate în Regulament se extind asupra tuturor persoanelor fizice (rezidenţi, nerezidenţi) care deplasează peste frontiera vamală bunuri, precum şi mijloace de transport destinate uzului personal.

În acest context, Serviciul Vamal al Republicii Moldova face apel către cetățeni să respecte legislația vamală și să declare mărfurile în cadrul controlului vamal!

#colet neinsotit #transportare #control vamal #declaratie vamala #bagaj #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului 2025, Republica Moldova a produs un volum record de 386 milioane kWh de energie electrică regenerabilă, cel mai mare nivel trimestrial înregistrat vreodată. Producția anualizată a depășit pentru prima dată pragul de 1 miliard kWh, iar estimarea pentru întreg anul 2025 este de aproximativ 1,2 miliarde kWh, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

„Este de zece ori mai mult decât produceam în 2020 și de peste 40 de ori mai mult decât acum un deceniu. În 2015, 99% din energia electrică consumată era importată, direct sau prin gaz importat pentru producție locală. Nu cunosc un alt exemplu în Europa al unei schimbări atât de rapide”, subliniază Ioniță.

Structura producției regenerabile din 2025 indică o schimbare radicală față de anii precedenți: 64% din energie provine din surse fotovoltaice, circa 29% din eolian, aproximativ 6% din hidroenergie, iar 1–1,5% din biogaz. Dacă în trecut hidroenergia domina aproape integral segmentul „verde”, astăzi investițiile private în panouri solare și turbine eoliene reprezintă principalul motor al creșterii.

Efectul economic este deja vizibil. În 2025, energia regenerabilă produsă local acoperă aproximativ 26% din consumul total de electricitate al țării. Mai mult de un sfert din energia consumată nu mai depinde de importuri, geopolitică sau de prețul gazelor. Iarna contribuția este susținută de vânt, iar vara de soare, conturând un mix energetic funcțional.

Creșterea accelerată aduce însă o nouă provocare. În anumite zile de vară, producția regenerabilă a acoperit 100% din consumul intern pentru câteva ore. În 2026, este posibil ca producția să depășească cererea cu 30–40% în anumite intervale.

Diferențele de preț sunt însă mari. Energia este foarte ieftină ziua și de până la patru ori mai scumpă seara și există situații cu ecarturi de 20–30 de ori între prețurile orare. „Fără stocare, riscăm să vindem ieftin și să cumpărăm scump”, avertizează economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, lansarea bursei de energie electrică a fost primul pas strategic corect, transformând energia într-o marfă tranzacționabilă. Următorul pas inevitabil este dezvoltarea capacităților de stocare, care ar permite stabilizarea sistemului, creșterea securității energetice și apariția unei noi ramuri de afaceri.

Economistul estimează că o mică afacere de stocare poate fi lansată cu aproximativ 250.000 de euro capital propriu, restul investiției putând fi atras prin creditare, ceea ce face domeniul accesibil și IMM-urilor.