Cea mai nouă companie aeriană românească a început să opereze zboruri regulate

Cea mai nouă companie aeriană românească, AirConnect, înființată în 2022, a început de luni, 27 martie, operarea de zboruri regulate, scrie StartupCafe.ro.

Zborurile vor fi atât interne, din București, către orașe precum Baia Mare, Sibiu, Suceava și Târgu Mureș, cât și externe, din București și Cluj, către Budapesta.

Din luna iunie, vor fi operate noi rute, estivale, în străinătate și în România: între București și Dubrovnik și între Constanța și Cluj, Oradea, Suceava, Timișoara.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Directorul General al Air Connect este Tudor Constantinescu. Potrivit HotNews.ro, Tudor Constantinescu este unul dintre cei care au pus bazele companiei Blue Air – Airline Management Solutions, care a preluat, în schimbul a 6 milioane de lei românești, brandul şi activitatea Blue Air, primind şi licenţa pentru transport aerian. El și Luciana Păunescu şi-au vândut acţiunile, apoi, alături de alţi patru investitori privaţi, Constantinescu a pus bazele AirConnect.

În 2022, AirConnect a operat zboruri charter către Grecia, Turcia, în parteneriat cu touroperatori precum Karpaten Turism, Dertour, Cocktail Holidays, AeroVacanțe.

#Air Connect #companie aeriana #zboruri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.