Cea mai nouă companie aeriană românească a început să opereze zboruri regulate

Cea mai nouă companie aeriană românească, AirConnect, înființată în 2022, a început de luni, 27 martie, operarea de zboruri regulate, scrie StartupCafe.ro.

Zborurile vor fi atât interne, din București, către orașe precum Baia Mare, Sibiu, Suceava și Târgu Mureș, cât și externe, din București și Cluj, către Budapesta.

Din luna iunie, vor fi operate noi rute, estivale, în străinătate și în România: între București și Dubrovnik și între Constanța și Cluj, Oradea, Suceava, Timișoara.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Directorul General al Air Connect este Tudor Constantinescu. Potrivit HotNews.ro, Tudor Constantinescu este unul dintre cei care au pus bazele companiei Blue Air – Airline Management Solutions, care a preluat, în schimbul a 6 milioane de lei românești, brandul şi activitatea Blue Air, primind şi licenţa pentru transport aerian. El și Luciana Păunescu şi-au vândut acţiunile, apoi, alături de alţi patru investitori privaţi, Constantinescu a pus bazele AirConnect.

În 2022, AirConnect a operat zboruri charter către Grecia, Turcia, în parteneriat cu touroperatori precum Karpaten Turism, Dertour, Cocktail Holidays, AeroVacanțe.

#Air Connect #companie aeriana #zboruri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.