Cel mai bun oraș în care să trăiești. A obținut performanțe în domeniul educației, culturii și mediului

Auckland (Noua Zeelandă) este pe primul loc în clasamentul anual realizat de săptămânalul The Economist privind cele mai bune oraşe pentru locuit, urmat de Osaka (Japonia), Adelaide (Australia), Tokyo (Japonia) şi Wellington (Noua Zeelandă).

„Auckland a urcat în topul clasamentului datorită abordării sale reuşite de a contracara pandemia de COVID-19, care a permis societăţii să rămână deschisă şi oraşului să aibă performanţe mai bune în ceea ce priveşte educaţia, cultura şi mediul”, conform unui comunicat de presă ce însoţeşte studiul.

Europa este o zonă de evitat, spune studiul. În schimb,”oraşele europene au avut rezultate deosebit de slabe în ediţia din acest an. Viena (Austria), considerată anterior cel mai agreabil oraş între 2018 şi 2020, a coborât pe locul 12, în timp ce Hamburg (Germania), a scăzut cu 34 de locuri, ajungând pe locul 47.

Cea mai semnificativă creştere a fost înregistrată de Honolulu (Hawaii, SUA), ajuns pe locul 14, cu o creştere de 46 de locuri „datorită progreselor mari în ceea ce priveşte limitarea pandemiei şi desfăşurarea programului de vaccinare”.

Locul în care numeni nu ar vrea să trăiască este În Damasc (Siria), din cauza războiului civil.

#unde sa locuiesti #oras #cel mai bun

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Micii producători de alimente ar putea avea mai multă libertate să-și vândă produsele. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care le va permite să comercializeze direct produsele pe o rază de până la 150 de kilometri de locul de producere. Documentul a fost lansat pentru consultări publice.

Noua regulă ar însemna că fermierii și producătorii mici vor putea vinde mai ușor la târguri, iarmaroace, festivaluri, piețe agroalimentare sau chiar prin livrare directă către clienți, atât timp cât respectă normele de igienă și siguranță alimentară. În prezent, spun autorii, legea „nu stabilește în mod expres aria geografică de desfacere a produselor alimentare”, ceea ce a dus la interpretări diferite și neclarități în controale.

Prin modificări, ministerul urmărește „introducerea unei distanțe maxime clare (150 km) pentru comercializarea directă”, dar și „susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare” și „facilitarea accesului producătorilor mici la piețe regionale”. Cu alte cuvinte, produsele locale ar ajunge mai ușor la consumatori din apropiere, iar banii ar rămâne mai mult în economia locală.

O altă schimbare importantă este creșterea limitelor de cantitate pentru unele produse vândute în regim simplificat: plafonul de 1 000 de unități va fi majorat la 10 000. Autorii consideră că astfel va fi „sprijinită dezvoltarea economiei rurale” și vor fi create condiții mai bune pentru micii producători și procesatori locali.

Potrivit notei informative, măsurile sunt aliniate la practicile europene și nu vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.