Cel mai bun oraș în care să trăiești. A obținut performanțe în domeniul educației, culturii și mediului

Auckland (Noua Zeelandă) este pe primul loc în clasamentul anual realizat de săptămânalul The Economist privind cele mai bune oraşe pentru locuit, urmat de Osaka (Japonia), Adelaide (Australia), Tokyo (Japonia) şi Wellington (Noua Zeelandă).

„Auckland a urcat în topul clasamentului datorită abordării sale reuşite de a contracara pandemia de COVID-19, care a permis societăţii să rămână deschisă şi oraşului să aibă performanţe mai bune în ceea ce priveşte educaţia, cultura şi mediul”, conform unui comunicat de presă ce însoţeşte studiul.

Europa este o zonă de evitat, spune studiul. În schimb,”oraşele europene au avut rezultate deosebit de slabe în ediţia din acest an. Viena (Austria), considerată anterior cel mai agreabil oraş între 2018 şi 2020, a coborât pe locul 12, în timp ce Hamburg (Germania), a scăzut cu 34 de locuri, ajungând pe locul 47.

Cea mai semnificativă creştere a fost înregistrată de Honolulu (Hawaii, SUA), ajuns pe locul 14, cu o creştere de 46 de locuri „datorită progreselor mari în ceea ce priveşte limitarea pandemiei şi desfăşurarea programului de vaccinare”.

Locul în care numeni nu ar vrea să trăiască este În Damasc (Siria), din cauza războiului civil.

#unde sa locuiesti #oras #cel mai bun

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cheltuielile pentru reparația liniei electrice Isaccea–Vulcănești au stârnit controverse în cadrul Comisiei economie, după ce deputații au cerut clarificări privind modul în care au fost evaluate lucrările executate în urma bombardamentelor din luna martie.

Membrul comisiei, Petru Burduja, a solicitat explicații ministrului Energiei, Dorin Junghietu, cu privire la devizul de cheltuieli estimat la aproximativ 500 de mii de lei pentru lucrări și încă 700 de mii de lei pentru servicii.

„Noi înțelegem că acest deviz de cheltuieli va fi de 500 de mii de lei plus serviciile vor fi 700 de mii de lei. Devizul îl vom accepta în baza fotografiilor sau a fost cineva la fața locului?”, a întrebat Burduja.

În replică, ministrul Energiei a precizat că intervențiile au fost realizate de operatorul ucrainean Ukrenergo, în baza unui acord de cooperare bilaterală semnat anterior cu Moldelectrica.

Potrivit lui Junghietu, evaluarea pagubelor și justificarea costurilor s-au bazat pe materiale foto și informații suplimentare furnizate de partea ucraineană. „Există și poze suplimentare care au permis Moldelectrica să facă o analiză a defecțiunilor și să verifice dacă lucrările și echipamentele reflectate în factură corespund realității”, a declarat ministrul.

Acesta a mai menționat că va fi prezentat și un raport oficial privind intervenția.

Deputatul Petru Burduja a insistat asupra faptului că nu este clar dacă a fost efectuată o verificare directă la fața locului. „Adică s-a dus cineva la fața locului sau conform fotografii?”, a întrebat acesta, sugerând existența unor semne de întrebare legate de modul de evaluare.

Amintim că linia electrică aeriană Isaccea-Vulcănești a fost deconectată în seara zilei de 23 martie, după un atac masiv al Rusiei asupra infrastructurii energetice din sudul Ucrainei, pe unde trece, pe o porțiune de circa 30 km, această interconexiune strategică dintre România și Republica Moldova.