Cel mai cumpărat aliment se scumpește din nou în piețele din Republica Moldova

În prima jumătate a acestei săptămâni, în piețele din Chișinău, prețurile angro la ceapa galbenă din recolta 2022 au crescut cu 0,5-1 lei/kg, până la o medie de 15 lei/kg (0,83 dolari/kg). Pentru luna aprilie, creșterea prețului cepei pe piața moldovenească este un fenomen sezonier normal. Este surprinzător faptul că, în contextul „crizei cepei” paneuropene, următoarea rundă de creșteri de preț pentru acest produs în Moldova a început abia acum, și nu din primele zile ale lunii – ca, de exemplu cum a fost în Ucraina, Georgia, arată datele EastFruit.

Mai mult, de la mijlocul lunii martie, prețurile cu ridicata la ceapă în Moldova sunt în scădere (totuși, atins anterior un maxim istoric – 17 lei/kg, 0,91 dolari/kg). Analiștii EastFruit consideră că reducerea prețului cepei în a doua jumătate a lunii a fost cauzată de trei factori principali. În primul rând, majoritatea consumatorilor moldoveni nu erau pregătiți din punct de vedere psihologic să plătească un preț atât de mare pentru o legumă obișnuită inclusă în dieta zilnică. În al doilea rând, cumpărătorul – atât angrosist, cât și simplu neprofesionist – nu era pregătit să plătească atât de mult pentru mărfuri evident de calitate scăzută care au rămas în depozitele producătorilor agricoli locali. În al treilea rând, pe piața din Moldova a apărut în luna martie ceapa egipteană, tot de calitate scăzută și în cantități mici, dar acest produs a funcționat ca factor de presiune asupra situației prețurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Totuși, potrivit operatorilor de pe piață, săptămâna trecută au fost vândute ultimele stocuri rămase de ceapă moldovenească. Acum piața locală este complet dependentă de importurile acestui produs până cel puțin la începutul lunii iunie (din moment ce recoltarea cepei locale de iarnă va începe nu mai devreme de a treia decadă a lunii mai). Într-o astfel de situație, prețul cepei importate este de fapt garantat să crească.

#cepa #aliment #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie