Cel mai cumpărat aliment se scumpește din nou în piețele din Republica Moldova

În prima jumătate a acestei săptămâni, în piețele din Chișinău, prețurile angro la ceapa galbenă din recolta 2022 au crescut cu 0,5-1 lei/kg, până la o medie de 15 lei/kg (0,83 dolari/kg). Pentru luna aprilie, creșterea prețului cepei pe piața moldovenească este un fenomen sezonier normal. Este surprinzător faptul că, în contextul „crizei cepei” paneuropene, următoarea rundă de creșteri de preț pentru acest produs în Moldova a început abia acum, și nu din primele zile ale lunii – ca, de exemplu cum a fost în Ucraina, Georgia, arată datele EastFruit.

Mai mult, de la mijlocul lunii martie, prețurile cu ridicata la ceapă în Moldova sunt în scădere (totuși, atins anterior un maxim istoric – 17 lei/kg, 0,91 dolari/kg). Analiștii EastFruit consideră că reducerea prețului cepei în a doua jumătate a lunii a fost cauzată de trei factori principali. În primul rând, majoritatea consumatorilor moldoveni nu erau pregătiți din punct de vedere psihologic să plătească un preț atât de mare pentru o legumă obișnuită inclusă în dieta zilnică. În al doilea rând, cumpărătorul – atât angrosist, cât și simplu neprofesionist – nu era pregătit să plătească atât de mult pentru mărfuri evident de calitate scăzută care au rămas în depozitele producătorilor agricoli locali. În al treilea rând, pe piața din Moldova a apărut în luna martie ceapa egipteană, tot de calitate scăzută și în cantități mici, dar acest produs a funcționat ca factor de presiune asupra situației prețurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Totuși, potrivit operatorilor de pe piață, săptămâna trecută au fost vândute ultimele stocuri rămase de ceapă moldovenească. Acum piața locală este complet dependentă de importurile acestui produs până cel puțin la începutul lunii iunie (din moment ce recoltarea cepei locale de iarnă va începe nu mai devreme de a treia decadă a lunii mai). Într-o astfel de situație, prețul cepei importate este de fapt garantat să crească.

#cepa #aliment #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Forța Fermierilor lansează acuzații la adresa Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, pe care îl învinuiește că mimează consultările publice privind Programul Strategic al Politicii Agricole 2026–2030 și că neglijează deliberat unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei agricole.

Potrivit declarației organizației, la 29 ianuarie 2026 ministerul a transmis spre consultare un document de peste 270 de pagini, elaborat timp de aproape doi ani, oferind asociațiilor de profil doar cinci zile pentru a veni cu propuneri.

„Aceasta nu este consultare publică. Este farsă premeditată”, susțin reprezentanții fermierilor.

Forța Fermierilor afirmă că noul program de subvenționare ar abandona sectorul cerealelor și oleaginoaselor — unul dintre principalii piloni ai exporturilor Republicii Moldova. Conform datelor invocate de asociație, acest sector generează anual peste 11 miliarde de lei doar din exporturi, iar floarea-soarelui, grâul și rapița se află constant în topul produselor exportate.

Nemulțumirea principală vizează nivelul sprijinului financiar propus. Organizația susține că suma planificată pentru subvenționarea tuturor subsectoarelor aferente cerealelor și oleaginoaselor ar fi de doar 62,5 milioane de lei anual, și aceasta abia începând cu anul 2027.

„Această sumă infimă este planificată să subvenționeze de la tehnica agricolă până la procesare și panouri fotovoltaice”, se arată în declarație, fermierii calificând alocarea drept „derizorie”.

Totodată, asociația critică faptul că în anul 2026 majoritatea sectoarelor agricole nu ar urma să beneficieze de subvenții, ministerul planificând alocări abia din 2027.

„Aceasta nu este politică agricolă, este un adevărat sabotaj economic”, mai afirmă Forța Fermierilor.

Reprezentanții fermierilor acuză ministerul și de lipsă de reacție după scandalurile recente din sector, inclusiv cazul furajelor contaminate din import. Potrivit asociației, autoritățile nu ar susține producerea locală de nutrețuri pentru zootehnie, deși în ultimii ani au fost făcute investiții considerabile în acest domeniu.

„Ministerul preferă exportul de materie primă și importul masiv de produse procesate — făină, uleiuri și nutrețuri — ceea ce transformă Republica Moldova într-o simplă sursă de materii prime, nu într-o economie agricolă cu valoare adăugată”, se mai arată în reacție.

În final, organizația solicită extinderea termenului de consultări cu cel puțin 10 zile și revizuirea alocărilor bugetare din program, astfel încât politicile agricole să încurajeze procesarea locală și crearea de valoare adăugată în țară.

În document sunt aduse critici directe conducerii ministerului, inclusiv ministrului Ludmila Catlabuga: „Incompetența Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare în frunte cu doamna Catlabuga nu mai poate fi tolerată. Dacă nu puteți servi interesele fermierilor, demisionați.”