Cel mai cumpărat aliment se scumpește din nou în piețele din Republica Moldova

În prima jumătate a acestei săptămâni, în piețele din Chișinău, prețurile angro la ceapa galbenă din recolta 2022 au crescut cu 0,5-1 lei/kg, până la o medie de 15 lei/kg (0,83 dolari/kg). Pentru luna aprilie, creșterea prețului cepei pe piața moldovenească este un fenomen sezonier normal. Este surprinzător faptul că, în contextul „crizei cepei” paneuropene, următoarea rundă de creșteri de preț pentru acest produs în Moldova a început abia acum, și nu din primele zile ale lunii – ca, de exemplu cum a fost în Ucraina, Georgia, arată datele EastFruit.

Mai mult, de la mijlocul lunii martie, prețurile cu ridicata la ceapă în Moldova sunt în scădere (totuși, atins anterior un maxim istoric – 17 lei/kg, 0,91 dolari/kg). Analiștii EastFruit consideră că reducerea prețului cepei în a doua jumătate a lunii a fost cauzată de trei factori principali. În primul rând, majoritatea consumatorilor moldoveni nu erau pregătiți din punct de vedere psihologic să plătească un preț atât de mare pentru o legumă obișnuită inclusă în dieta zilnică. În al doilea rând, cumpărătorul – atât angrosist, cât și simplu neprofesionist – nu era pregătit să plătească atât de mult pentru mărfuri evident de calitate scăzută care au rămas în depozitele producătorilor agricoli locali. În al treilea rând, pe piața din Moldova a apărut în luna martie ceapa egipteană, tot de calitate scăzută și în cantități mici, dar acest produs a funcționat ca factor de presiune asupra situației prețurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Totuși, potrivit operatorilor de pe piață, săptămâna trecută au fost vândute ultimele stocuri rămase de ceapă moldovenească. Acum piața locală este complet dependentă de importurile acestui produs până cel puțin la începutul lunii iunie (din moment ce recoltarea cepei locale de iarnă va începe nu mai devreme de a treia decadă a lunii mai). Într-o astfel de situație, prețul cepei importate este de fapt garantat să crească.

#cepa #aliment #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.