Cel mai scump loc din lume unde să cumperi apă. Prețul este de 3 ori peste medie

Capitala Norvegiei, Oslo, este orașul unde o sticlă de apă costă cel mai mult, fiind de aproape trei ori peste prețul mediu înregistrat în cele 120 de orașe analizate de Holidu, o aplicație care permite rezervarea cazării pentru vacanță, transmite Bloomberg.

Oslo, este urmat, în ordine, de Tel Aviv, New York, Stockholm și Helsinki drept cele mai scumpe locuri de unde poți să cumperi o sticlă de apă de 500 de mililitri, arată studiul publicat.

Indexul prețului apei calculat de Holidu analizează și compară costul apei de la robinet și al apei îmbuteliate în 30 de orașe din SUA și 120 de orașe din întreaga lume, selectate în funcție de popularitatea lor în topul destinațiilor de vacanță, scrie AGERPRES.

Capitala Norvegiei ocupă prima poziție și când vine vorba de apa de la robinet, iar Los Angeles, Phoenix, San Francisco și San Diego se numără printre primele 20 cele mai costisitoare locuri din lume în ceea ce privește apa de la robinet.

Potrivit Holidu, în Oslo apa de la robinet este cu 212% mai scumpă decât media din cele 120 de orașe incluse în acest studiu iar apa îmbuteliată este cu 19% mai scumpă decât media.

Schimbările climatice afectează calitatea și cantitatea de apă necesară pentru consumul de bază, în condițiile în care 2,2 miliarde persoane nu au acces la apă potabilă sigură, susținea ONU într-un raport publicat anul trecut.

Clasamentul elaborat de Holidu examinează atât apa de la robinet cât și apa îmbuteliată, analizând calitatea și costul diferitelor surse de apă din orașe, inclusiv prețul unei sticle de apă mărcile Evian, Perrier și al mărcii locale vândută de Coca-Cola Co.

#Oslo #pret #apa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.