Cel mai scump loc din lume unde să cumperi apă. Prețul este de 3 ori peste medie

Capitala Norvegiei, Oslo, este orașul unde o sticlă de apă costă cel mai mult, fiind de aproape trei ori peste prețul mediu înregistrat în cele 120 de orașe analizate de Holidu, o aplicație care permite rezervarea cazării pentru vacanță, transmite Bloomberg.

Oslo, este urmat, în ordine, de Tel Aviv, New York, Stockholm și Helsinki drept cele mai scumpe locuri de unde poți să cumperi o sticlă de apă de 500 de mililitri, arată studiul publicat.

Indexul prețului apei calculat de Holidu analizează și compară costul apei de la robinet și al apei îmbuteliate în 30 de orașe din SUA și 120 de orașe din întreaga lume, selectate în funcție de popularitatea lor în topul destinațiilor de vacanță, scrie AGERPRES.

Capitala Norvegiei ocupă prima poziție și când vine vorba de apa de la robinet, iar Los Angeles, Phoenix, San Francisco și San Diego se numără printre primele 20 cele mai costisitoare locuri din lume în ceea ce privește apa de la robinet.

Potrivit Holidu, în Oslo apa de la robinet este cu 212% mai scumpă decât media din cele 120 de orașe incluse în acest studiu iar apa îmbuteliată este cu 19% mai scumpă decât media.

Schimbările climatice afectează calitatea și cantitatea de apă necesară pentru consumul de bază, în condițiile în care 2,2 miliarde persoane nu au acces la apă potabilă sigură, susținea ONU într-un raport publicat anul trecut.

Clasamentul elaborat de Holidu examinează atât apa de la robinet cât și apa îmbuteliată, analizând calitatea și costul diferitelor surse de apă din orașe, inclusiv prețul unei sticle de apă mărcile Evian, Perrier și al mărcii locale vândută de Coca-Cola Co.

#Oslo #pret #apa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a oferit explicații privind situația terminalului petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău, aflat în gestiunea companiei Lukoil, în contextul deciziei autorităților de a readuce infrastructura sub controlul statului. În cadrul unei emisiuni de la Moldova 1, oficialul a vorbit despre modul în care a fost preluată infrastructura, angajamentele investiționale nerespectate și riscurile apărute în ultimii ani.

Potrivit lui Munteanu, Lukoil a preluat infrastructura aeroportuară în anul 2005, într-un proces care ridică semne de întrebare. „Lukoil a preluat activele, vorbim de aeroportul internațional Chișinău, de acea infrastructură care a fost creată. Era un jucător major atât pe piața de retail, cât și pe piața angro”, a declarat oficialul.

El a afirmat că compania nu și-ar fi respectat angajamentele asumate. „Lukoil și-a sumat responsabilități pentru acest proces de investiții, pe care, așa cum au constatat, nu au fost respectate. Este responsabilitatea Procuraturii și a instanțelor de investigare să vadă ce s-a întâmplat acolo”, a spus Munteanu.

Alexandru Munteanu a precizat că autoritățile analizează atât faptele din trecut, cât și evoluțiile recente. „Noi ne uităm și la o cronologie mai recentă, din momentul în care Trezoreria Statelor Unite a impus sancțiuni asupra companiei de bază Lukoil și dacă Lukoilul local a respectat condițiile care au fost impuse”, a explicat acesta.

Potrivit oficialului, după impunerea sancțiunilor au fost constatate noi nereguli. „În perioada recentă s-au încălcat mai multe lucruri. Lukoil Moldova ne-a comunicat că nu poate satisface condițiile impuse prin aceste sancțiuni și, în momentul în care noi am constatat că există un pericol, statul este obligat să reacționeze”, a declarat el.

Munteanu a calificat drept problematic faptul că o infrastructură strategică a ajuns într-o poziție de monopol privat. „Mi se pare foarte ciudată situația când o structură strategică, cum este Aeroportul Internațional Chișinău, a fost practic transferată într-un monopol al unui jucător privat terț”, a spus acesta.

Oficialul a subliniat că, indiferent de opiniile despre activitatea companiei, regulile trebuie respectate. „Erau multe discuții dacă Lukoil a făcut mai mult bine sau rău, dar legile trebuie respectate și regulile trebuie respectate, iar noi, ca Guvern, îndeplinim inclusiv condițiile internaționale”, a menționat Munteanu.

Referindu-se la eventuale despăgubiri, Alexandru Munteanu a amintit prețul privatizării. „Prețul la care s-a privatizat mi se pare foarte scăzut. Vorbim de 10 milioane de lei în 2005, ceea ce nici atunci nu era o sumă colosală pentru o asemenea infrastructură monopolistă”, a declarat acesta.

Întrebat despre posibile litigii sau reacții externe, inclusiv de la Moscova, Munteanu a spus că Guvernul se pregătește pentru toate scenariile. „Este o situație care poate fi atacată în judecată, iar noi ne consultăm cu avocații și ne pregătim de contramăsuri. Suntem convinși că acționăm conform legislației Republicii Moldova și legislației internaționale. Cu siguranță vom apăra interesele strategice ale Republicii Moldova”, a conchis Munteanu.