Cel mai scump loc din lume unde să cumperi apă. Prețul este de 3 ori peste medie

Capitala Norvegiei, Oslo, este orașul unde o sticlă de apă costă cel mai mult, fiind de aproape trei ori peste prețul mediu înregistrat în cele 120 de orașe analizate de Holidu, o aplicație care permite rezervarea cazării pentru vacanță, transmite Bloomberg.

Oslo, este urmat, în ordine, de Tel Aviv, New York, Stockholm și Helsinki drept cele mai scumpe locuri de unde poți să cumperi o sticlă de apă de 500 de mililitri, arată studiul publicat.

Indexul prețului apei calculat de Holidu analizează și compară costul apei de la robinet și al apei îmbuteliate în 30 de orașe din SUA și 120 de orașe din întreaga lume, selectate în funcție de popularitatea lor în topul destinațiilor de vacanță, scrie AGERPRES.

Capitala Norvegiei ocupă prima poziție și când vine vorba de apa de la robinet, iar Los Angeles, Phoenix, San Francisco și San Diego se numără printre primele 20 cele mai costisitoare locuri din lume în ceea ce privește apa de la robinet.

Potrivit Holidu, în Oslo apa de la robinet este cu 212% mai scumpă decât media din cele 120 de orașe incluse în acest studiu iar apa îmbuteliată este cu 19% mai scumpă decât media.

Schimbările climatice afectează calitatea și cantitatea de apă necesară pentru consumul de bază, în condițiile în care 2,2 miliarde persoane nu au acces la apă potabilă sigură, susținea ONU într-un raport publicat anul trecut.

Clasamentul elaborat de Holidu examinează atât apa de la robinet cât și apa îmbuteliată, analizând calitatea și costul diferitelor surse de apă din orașe, inclusiv prețul unei sticle de apă mărcile Evian, Perrier și al mărcii locale vândută de Coca-Cola Co.

#Oslo #pret #apa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.