Cel mai scump loc din lume unde să cumperi apă. Prețul este de 3 ori peste medie

Capitala Norvegiei, Oslo, este orașul unde o sticlă de apă costă cel mai mult, fiind de aproape trei ori peste prețul mediu înregistrat în cele 120 de orașe analizate de Holidu, o aplicație care permite rezervarea cazării pentru vacanță, transmite Bloomberg.

Oslo, este urmat, în ordine, de Tel Aviv, New York, Stockholm și Helsinki drept cele mai scumpe locuri de unde poți să cumperi o sticlă de apă de 500 de mililitri, arată studiul publicat.

Indexul prețului apei calculat de Holidu analizează și compară costul apei de la robinet și al apei îmbuteliate în 30 de orașe din SUA și 120 de orașe din întreaga lume, selectate în funcție de popularitatea lor în topul destinațiilor de vacanță, scrie AGERPRES.

Capitala Norvegiei ocupă prima poziție și când vine vorba de apa de la robinet, iar Los Angeles, Phoenix, San Francisco și San Diego se numără printre primele 20 cele mai costisitoare locuri din lume în ceea ce privește apa de la robinet.

Potrivit Holidu, în Oslo apa de la robinet este cu 212% mai scumpă decât media din cele 120 de orașe incluse în acest studiu iar apa îmbuteliată este cu 19% mai scumpă decât media.

Schimbările climatice afectează calitatea și cantitatea de apă necesară pentru consumul de bază, în condițiile în care 2,2 miliarde persoane nu au acces la apă potabilă sigură, susținea ONU într-un raport publicat anul trecut.

Clasamentul elaborat de Holidu examinează atât apa de la robinet cât și apa îmbuteliată, analizând calitatea și costul diferitelor surse de apă din orașe, inclusiv prețul unei sticle de apă mărcile Evian, Perrier și al mărcii locale vândută de Coca-Cola Co.

#Oslo #pret #apa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.