Cele mai inovative proiecte de bune practici din țară! Zona de Centru rămâne a fi cea mai activă

Pe 20 august 2021, membrii Grupului Coordonator al Programului Bunelor Practici ale Autorităților Publice Locale din Moldova, în cadrul unei ședințe, au desemnat cele mai inovative proiecte de bune practici din 29 de comunități din Republica Moldova. Astfel, cele 29 de comunități urmează a fi vizitate pentru a analiza fiecare istorie de succes în parte.

La competiția din acest an au participat 64 dintre cele mai inovative bune practici, implementate de 40 de autorități publice locale din Moldova în perioada 2019-2020. Secțiunile la care au aplicat administrațiile publice locale sunt: 1.Guvernare transparentă pentru o administrație publică eficientă 2. Dezvoltare locală prin implicare comunitară; 3. Eficiența energetică – prioritate pentru orice localitate; 4. Tradiții autentice acasă.

Cele mai inovative proiecte de bune practici se găsesc în zona de Centru a țării. Prin urmare, din Centru au fost depuse 39 de bune practici din 21 comunități, din regiunea de Sud – 14 bune practici din 11 comunități, iar 11 bune practici din opt comunități au fost depuse din regiunea de Nord a republicii.

Astfel, localitățile din țara noastră se pot mândri cu bune practici precum: parcul fotovoltaic de la Feștelița din raionul Ștefan Vodă, un sat cu inteligență energetică; serviciul de pompieri și salvatori din satul Bravicea (r-nul Călărași); traseele turistice de la Sipoteni, raionul Strășeni; festivalul bucătăriei tradiționale „GurmanIA” de la Țarigrad, la care au participat peste 250 de vizitatori; festivalul „La Bășcuțele din Țîra” din comuna Ghindești, raionul Florești; hackathonul urban „Orașul tău se schimbă pentru tine. Împreună cu tine” din municipiul Ungheni, în cadrul căruia 11 concepte de modernizare a centrului municipiului Ungheni au fost propuse autorităților locale; reabilitarea termică a clădirilor instituționale din orașul Cantemir și lista poate continua. Pentru mai multe informații vedeți Lista comunităților ce urmează a fi vizitată de echipa Programului Bunelor Practici.

După ce vor fi vizitate, comunitățile vor organiza zilele ușilor deschise (online sau live, în dependență de situația epidemiologică privind infecția COVID-19 în țară), iar cele mai bune exemple de bună practică vor fi incluse într-o Antologie a bunelor practici și vor fi premiate în cadrul unei ceremonii festive, la finele anului 2021.

Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova este implementat de către IDIS „Viitorul” cu suportul Consiliului Europei și are scopul de a identifica, promova și disemina inițiativele inovative și eficiente din administrația publică locală din Republica Moldova.

#inovativ #bune practici #cele mai

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Percheziții de amploare au fost desfășurate joi dimineață în județul Botoșani, România, într-un dosar care vizează falsificarea documentelor de identitate românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă. Acțiunea este coordonată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și implică structuri ale Poliției de Frontieră din Iași și Sighetu Marmației.

Anchetatorii au pus în aplicare 73 de mandate de percheziție domiciliară la locuințele unor persoane fizice din Botoșani, suspectate că ar fi implicate într-o rețea care facilita obținerea ilegală a actelor românești.

„La adresele percheziționate au fost stabilite fictiv domicilii pentru cetățeni din spațiul ex-sovietic, prin contracte de închiriere false sau falsificate, folosite ulterior pentru obținerea documentelor de identitate”, au declarat surse judiciare citate de PRO TV România.

În paralel cu perchezițiile, polițiștii de frontieră verifică 104 adrese unde figurează cu domiciliu cetățeni străini, pentru a stabili dacă aceștia locuiesc efectiv la locațiile declarate și dacă datele transmise autorităților corespund realității.

Ancheta nu este la prima etapă. În noiembrie 2024, în același dosar au fost efectuate zeci de percheziții în Botoșani, Suceava și municipiul București, inclusiv la sedii ale unor instituții publice. În urma acestor acțiuni, urmărirea penală a fost extinsă față de 94 de suspecți, acuzați de luare și dare de mită, trafic de influență, fals informatic și uz de fals.

Conform procurorilor, beneficiarii ar fi utilizat inclusiv certificate de cetățenie română falsificate, presupus emise de consulate ale României din străinătate, pentru a obține cărți de identitate.