Cele mai inovative proiecte de bune practici din țară! Zona de Centru rămâne a fi cea mai activă

Pe 20 august 2021, membrii Grupului Coordonator al Programului Bunelor Practici ale Autorităților Publice Locale din Moldova, în cadrul unei ședințe, au desemnat cele mai inovative proiecte de bune practici din 29 de comunități din Republica Moldova. Astfel, cele 29 de comunități urmează a fi vizitate pentru a analiza fiecare istorie de succes în parte.

La competiția din acest an au participat 64 dintre cele mai inovative bune practici, implementate de 40 de autorități publice locale din Moldova în perioada 2019-2020. Secțiunile la care au aplicat administrațiile publice locale sunt: 1.Guvernare transparentă pentru o administrație publică eficientă 2. Dezvoltare locală prin implicare comunitară; 3. Eficiența energetică – prioritate pentru orice localitate; 4. Tradiții autentice acasă.

Cele mai inovative proiecte de bune practici se găsesc în zona de Centru a țării. Prin urmare, din Centru au fost depuse 39 de bune practici din 21 comunități, din regiunea de Sud – 14 bune practici din 11 comunități, iar 11 bune practici din opt comunități au fost depuse din regiunea de Nord a republicii.

Astfel, localitățile din țara noastră se pot mândri cu bune practici precum: parcul fotovoltaic de la Feștelița din raionul Ștefan Vodă, un sat cu inteligență energetică; serviciul de pompieri și salvatori din satul Bravicea (r-nul Călărași); traseele turistice de la Sipoteni, raionul Strășeni; festivalul bucătăriei tradiționale „GurmanIA” de la Țarigrad, la care au participat peste 250 de vizitatori; festivalul „La Bășcuțele din Țîra” din comuna Ghindești, raionul Florești; hackathonul urban „Orașul tău se schimbă pentru tine. Împreună cu tine” din municipiul Ungheni, în cadrul căruia 11 concepte de modernizare a centrului municipiului Ungheni au fost propuse autorităților locale; reabilitarea termică a clădirilor instituționale din orașul Cantemir și lista poate continua. Pentru mai multe informații vedeți Lista comunităților ce urmează a fi vizitată de echipa Programului Bunelor Practici.

După ce vor fi vizitate, comunitățile vor organiza zilele ușilor deschise (online sau live, în dependență de situația epidemiologică privind infecția COVID-19 în țară), iar cele mai bune exemple de bună practică vor fi incluse într-o Antologie a bunelor practici și vor fi premiate în cadrul unei ceremonii festive, la finele anului 2021.

Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova este implementat de către IDIS „Viitorul” cu suportul Consiliului Europei și are scopul de a identifica, promova și disemina inițiativele inovative și eficiente din administrația publică locală din Republica Moldova.

#inovativ #bune practici #cele mai

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.