Cele mai inovative proiecte de bune practici din țară! Zona de Centru rămâne a fi cea mai activă

Pe 20 august 2021, membrii Grupului Coordonator al Programului Bunelor Practici ale Autorităților Publice Locale din Moldova, în cadrul unei ședințe, au desemnat cele mai inovative proiecte de bune practici din 29 de comunități din Republica Moldova. Astfel, cele 29 de comunități urmează a fi vizitate pentru a analiza fiecare istorie de succes în parte.

La competiția din acest an au participat 64 dintre cele mai inovative bune practici, implementate de 40 de autorități publice locale din Moldova în perioada 2019-2020. Secțiunile la care au aplicat administrațiile publice locale sunt: 1.Guvernare transparentă pentru o administrație publică eficientă 2. Dezvoltare locală prin implicare comunitară; 3. Eficiența energetică – prioritate pentru orice localitate; 4. Tradiții autentice acasă.

Cele mai inovative proiecte de bune practici se găsesc în zona de Centru a țării. Prin urmare, din Centru au fost depuse 39 de bune practici din 21 comunități, din regiunea de Sud – 14 bune practici din 11 comunități, iar 11 bune practici din opt comunități au fost depuse din regiunea de Nord a republicii.

Astfel, localitățile din țara noastră se pot mândri cu bune practici precum: parcul fotovoltaic de la Feștelița din raionul Ștefan Vodă, un sat cu inteligență energetică; serviciul de pompieri și salvatori din satul Bravicea (r-nul Călărași); traseele turistice de la Sipoteni, raionul Strășeni; festivalul bucătăriei tradiționale „GurmanIA” de la Țarigrad, la care au participat peste 250 de vizitatori; festivalul „La Bășcuțele din Țîra” din comuna Ghindești, raionul Florești; hackathonul urban „Orașul tău se schimbă pentru tine. Împreună cu tine” din municipiul Ungheni, în cadrul căruia 11 concepte de modernizare a centrului municipiului Ungheni au fost propuse autorităților locale; reabilitarea termică a clădirilor instituționale din orașul Cantemir și lista poate continua. Pentru mai multe informații vedeți Lista comunităților ce urmează a fi vizitată de echipa Programului Bunelor Practici.

După ce vor fi vizitate, comunitățile vor organiza zilele ușilor deschise (online sau live, în dependență de situația epidemiologică privind infecția COVID-19 în țară), iar cele mai bune exemple de bună practică vor fi incluse într-o Antologie a bunelor practici și vor fi premiate în cadrul unei ceremonii festive, la finele anului 2021.

Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova este implementat de către IDIS „Viitorul” cu suportul Consiliului Europei și are scopul de a identifica, promova și disemina inițiativele inovative și eficiente din administrația publică locală din Republica Moldova.

#inovativ #bune practici #cele mai

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Supravegherea prudențială a societăților de investiții din Republica Moldova ar urma să fie reglementată, în premieră, printr-o lege separată, proiectul căreia a fost examinat în ședință de către secretarii de stat. Până acum, acest domeniu a fost reglementat prin prevederi dispersate în Legea privind piața de capital și prin acte normative secundare, iar noul document concentrează regulile într-un cadru distinct, aliniat legislației Uniunii Europene.

Noul proiect de lege se concentrează pe detalierea cerințelor privind capitalul inițial și pe supravegherea amplă a cerințelor prudențiale aplicabile societăților de investiții nebancare, ținând cont de faptul că, potrivit reglementărilor europene, societățile de investiții bancare vor fi supravegheate, în partea de cerințe prudențiale, de către Banca Națională a Moldovei (BNM), în conformitate cu actele BNM emise în acest sens.

Astfel, una dintre cele mai importante schimbări este majorarea semnificativă a capitalului inițial pentru societățile de investiții, în funcție de tipul activităților desfășurate. Potrivit notei informative, pentru societățile care tranzacționează în cont propriu sau subscriu și plasează instrumente financiare cu angajament ferm, capitalul minim va crește de la 300 000 de euro la 750 000 de euro, ceea ce înseamnă o majorare de 2,5 ori față de nivelul actual.

Pentru societățile de investiții care nu desfășoară activități cu risc ridicat, precum cele care execută ordine, administrează portofolii sau oferă consultanță de investiții, capitalul inițial va fi majorat de la 50 000 de euro la 75 000 de euro. În cazul altor categorii de servicii de investiții, pragul de capital va urca de la 50 000 de euro la 150 000 de euro, ceea ce presupune o majorare de trei ori.

Proiectul introduce și un regim diferențiat de supraveghere, în funcție de dimensiunea și complexitatea societăților de investiții. Entitățile mici și neinterconectate vor fi supuse unor cerințe mai simple, în timp ce societățile mai mari vor avea obligații sporite privind capitalul intern, lichiditatea și gestionarea riscurilor.

Totodată, sunt prevăzute reguli mai stricte privind guvernanța internă, controlul intern și politicile de remunerare, care vor trebui să fie corelate cu performanța ajustată la risc. CNPF va avea competențe extinse de supraveghere, inclusiv efectuarea controalelor la fața locului și aplicarea de măsuri corective sau sancțiuni.

Potrivit notei informative, la data de 30 iunie 2025, pe piața de capital din Republica Moldova erau înregistrate și activau 12 societăți de investiții, dintre care 7 bănci și 5 societăți de investiții nebancare.

Conform proiectului, legea va intra în vigoare etapizat. Cadrul general urmează să se aplice la 15 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, însă o parte semnificativă a prevederilor, în special cele ce țin de cooperarea cu autoritățile europene și aplicarea deplină a standardelor UE, vor intra în vigoare doar la data semnării tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.