Cele mai inovative proiecte de bune practici din țară! Zona de Centru rămâne a fi cea mai activă

Pe 20 august 2021, membrii Grupului Coordonator al Programului Bunelor Practici ale Autorităților Publice Locale din Moldova, în cadrul unei ședințe, au desemnat cele mai inovative proiecte de bune practici din 29 de comunități din Republica Moldova. Astfel, cele 29 de comunități urmează a fi vizitate pentru a analiza fiecare istorie de succes în parte.

La competiția din acest an au participat 64 dintre cele mai inovative bune practici, implementate de 40 de autorități publice locale din Moldova în perioada 2019-2020. Secțiunile la care au aplicat administrațiile publice locale sunt: 1.Guvernare transparentă pentru o administrație publică eficientă 2. Dezvoltare locală prin implicare comunitară; 3. Eficiența energetică – prioritate pentru orice localitate; 4. Tradiții autentice acasă.

Cele mai inovative proiecte de bune practici se găsesc în zona de Centru a țării. Prin urmare, din Centru au fost depuse 39 de bune practici din 21 comunități, din regiunea de Sud – 14 bune practici din 11 comunități, iar 11 bune practici din opt comunități au fost depuse din regiunea de Nord a republicii.

Astfel, localitățile din țara noastră se pot mândri cu bune practici precum: parcul fotovoltaic de la Feștelița din raionul Ștefan Vodă, un sat cu inteligență energetică; serviciul de pompieri și salvatori din satul Bravicea (r-nul Călărași); traseele turistice de la Sipoteni, raionul Strășeni; festivalul bucătăriei tradiționale „GurmanIA” de la Țarigrad, la care au participat peste 250 de vizitatori; festivalul „La Bășcuțele din Țîra” din comuna Ghindești, raionul Florești; hackathonul urban „Orașul tău se schimbă pentru tine. Împreună cu tine” din municipiul Ungheni, în cadrul căruia 11 concepte de modernizare a centrului municipiului Ungheni au fost propuse autorităților locale; reabilitarea termică a clădirilor instituționale din orașul Cantemir și lista poate continua. Pentru mai multe informații vedeți Lista comunităților ce urmează a fi vizitată de echipa Programului Bunelor Practici.

După ce vor fi vizitate, comunitățile vor organiza zilele ușilor deschise (online sau live, în dependență de situația epidemiologică privind infecția COVID-19 în țară), iar cele mai bune exemple de bună practică vor fi incluse într-o Antologie a bunelor practici și vor fi premiate în cadrul unei ceremonii festive, la finele anului 2021.

Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova este implementat de către IDIS „Viitorul” cu suportul Consiliului Europei și are scopul de a identifica, promova și disemina inițiativele inovative și eficiente din administrația publică locală din Republica Moldova.

#inovativ #bune practici #cele mai

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața neagră a țigărilor din România a ajuns în noiembrie 2025 la 12,6% din totalul consumului, cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, potrivit datelor publicate de compania de cercetare Novel Research. Creșterea este una rapidă, de la 9,6% înregistrat în septembrie, iar media pe întreg anul 2025 a urcat la 10,6%, față de 9% în 2024, marcând cea mai mare majorare anuală din ultimul deceniu.

Pentru Republica Moldova, datele sunt deosebit de sensibile. Aproape un sfert din țigările vândute ilegal în România provin din țara noastră, iar ponderea acestora a crescut în noiembrie trecut cu 5,4 puncte procentuale, până la 23,8%. Moldova devine astfel a doua cea mai importantă sursă de țigări de contrabandă pentru piața românească, fiind depășită doar de Bulgaria, care rămâne pe primul loc cu peste 30%, deși se află în scădere cu 5,1%.

Directorul general al Novel Research, Marian Marcu, a declarat că „în noiembrie se înregistrează majorări ale comerțului ilicit în aproape toate regiunile țării, cea mai semnificativă creștere fiind notată în zona de vest, care devine astfel cea mai afectată de piața neagră”.

La nivelul întregului an 2025, însă, situația este alta. Media anuală a țigărilor provenite din Republica Moldova este de 17,3%, ceea ce reprezintă o scădere de 3,7 puncte procentuale față de 2024, în timp ce Bulgaria și-a consolidat poziția, ajungând la o medie anuală de 31,4%, cu o creștere de peste 10 puncte procentuale.

În același timp, autoritățile române au raportat rezultate importante în lupta cu rețelele de contrabandă. În primele 11 luni din 2025 au fost confiscate aproximativ 6,2 milioane de pachete de țigări, cu o valoare de peste 137 de milioane de lei românești, precum și peste 65 de tone de tutun vrac și 24 de kilograme de tutun pentru narghilea. Până la sfârșitul lunii noiembrie, poliția a destructurat 18 grupări infracționale și a capturat peste 142 de milioane de țigări și 3.400 de kilograme de tutun, fiind aplicate aproape o mie de sancțiuni contravenționale.

Creșterea puternică a contrabandei afectează direct bugetul public. Companiile din industria tutunului virează anual către statul român peste 22 de miliarde de lei românești sub formă de accize, TVA și alte taxe, iar extinderea pieței negre înseamnă pierderi semnificative de venituri.