Cele mai plătite locuri de muncă vacante în Republica Moldova

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a realizat topul celor mai bine plătite locuri de muncă vacante în Republica Moldova. Lista a fost întocmită conform declarațiilor agenților economici. Cel mai plătit loc de muncă vacant (18-25 mii lei) declarat la ANOFM este pentru poziția de maistru sector responsabil de montarea electrică și darea în exploatare a obiectelor. Locul de muncă este vacant la compania Di&Trade Engineering SRL care își desfășoară activitatea în municipiul Chișinău.

Un salariu de 20 000 de mii de lei se oferă pentru funcțiile vacante de director comercial la Rompetrol Moldova SA, director executiv la Lemi Invest SA, inginer sisteme automatizate la Dromas-Cons SRL și consultant la Asconi SRL. Locurile de muncă sunt în municipiul Chișinău și raionul Ialoveni.

Lista continuă cu salarii de 18-20 mii lei care vor fi oferite unui operator în sectorul de producție și unui mecanic. Ambii vor activa în municipiul Chișinău. Compania Dromas-Cons SRL este în căutare de lăcătuș mecanic și contabil (12-15 mii lei).

10-20 mii lei sunt oferiți drept remunerare lunară pentru manageri, ingineri, sudori și conducători auto din municipiul Chișinău și raionul Ceadîr-Lunga.

14-19 mii lei pot fi sursă de venit pentru doi medici specialiști care vor activa la Spitalul Clinic Militar Central din municipiul Chișinău. La fel, 14-18 mii lei vor fi oferiți unui medic din raionul Cantemir și celor 2 medici din municipiul Bălți.

15 mii lei vor fi oferiți pentru un manager care va planifica și gestiona activitățile companiei Stayer SRL din municipiul Chișinău.

12-15 mii lei pot fi salariu lunar pentru 1 lăcătuș auto și 53 conducători auto din municipiul Chișinău.

#cele mai platite #top #locuri de munca #ANOFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.