China injectează 1.400 de miliarde de dolari în economie prin conversia datoriilor locale

China a dat vineri startul unei noi runde de sprijin fiscal pentru economia sa aflată în declin, printr-un pachet care atenuează tensiunile legate de rambursarea datoriilor pentru administrațiile locale, ministrul de finanțe Lan Foan semnalând că sunt în pregătire noi stimulente, scrie Reuters.

A doua cea mai mare economie a lumii a scăzut în ultimul an, confruntându-se cu presiuni deflaționiste puternice pe fondul cererii scăzute, al unei crize imobiliare și al unor tensiuni de finanțare tot mai mari asupra administrațiilor locale, perspectivele fiind și mai întunecate de victoria în alegerile din SUA a lui Donald Trump, care a amenințat cu taxe vamale de peste 60% pentru toate bunurile chinezești.

Beijingul va permite administrațiilor locale să aloce 10 trilioane de yuani (1,40 trilioane de dolari) pentru reducerea datoriilor din afara bilanțului sau a datoriilor „ascunse”, au declarat oficialii vineri, după o reuniune parlamentară care a durat o săptămână, fără a dezvălui nicio măsură pentru a stimula cererea de consum scăzută, așa cum sperau mulți investitori.

Cota de îndatorare a administrațiilor locale va fi majorată cu 6.000 de miliarde de yuani, iar acestea vor putea utiliza alte 4.000 de miliarde de yuani din emisiunile care au fost deja aprobate pentru a finanța conversia datoriilor, cu scopul de a reduce riscurile financiare sistemice,

Cel mai înalt organism legislativ al Chinei, comitetul permanent al Adunării Naționale a Poporului (NPC), a aprobat un proiect de lege care ridică plafonul pentru ca administrațiile locale să emită obligațiuni speciale la 35,52 trilioane de yuani, de la 29,52 trilioane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#injectie #economie #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Olanda conduce detașat clasamentul celor mai îndatorate gospodării din Uniunea Europeană, cu datorii echivalente cu 93,5% din PIB. La polul opus se află România, cu doar 12,3%, iar datele Eurostat arată că, spre deosebire de percepția generală, nordul Europei, și nu sudul, concentrează cele mai mari datorii ale populației.

Cele mai recente date publicate de Eurostat arată că, în 2025, datoria gospodăriilor din Uniunea Europeană a reprezentat 49,4% din produsul intern brut (PIB), în timp ce în zona euro indicatorul a fost de 50,5%. Ambele valori sunt în scădere pentru al cincilea an consecutiv, după ce în 2020 depășeau 60% din PIB. Acest indicator include creditele ipotecare, împrumuturile de consum și alte datorii contractate de populație și este utilizat pentru a compara gradul de îndatorare între economii de dimensiuni diferite.

Clasamentul este dominat aproape în totalitate de statele din nordul și vestul Europei. Olanda ocupă primul loc, cu datorii ale gospodăriilor de 93,5% din PIB, urmată de Danemarca (84,1%) și Suedia (82,3%). În top 10 se mai află Finlanda (62,9%), Luxemburg (60,5%), Franța (59,5%), Belgia (56,4%), Cipru (54,2%), Portugalia (53,9%) și Germania (49%).

În schimb, statele din sudul Europei, asociate în trecut cu criza datoriilor suverane, au un nivel mult mai redus al îndatorării populației. Italia înregistrează datorii ale gospodăriilor de 35,9% din PIB, Grecia – 38%, iar Spania – 42,9%, toate situându-se sub media Uniunii Europene.

La coada clasamentului se află România, unde datoria gospodăriilor reprezintă doar 12,3% din PIB. De asemenea, niveluri reduse sunt înregistrate în Ungaria (18,3%), Letonia (19,8%) și Polonia (22%).

Economiștii subliniază că un nivel ridicat al îndatorării nu înseamnă neapărat că populația are probleme financiare. În multe dintre statele aflate în fruntea clasamentului există piețe ipotecare foarte dezvoltate, iar achiziția unei locuințe prin credit este o practică obișnuită. În Olanda, de exemplu, legislația și facilitățile fiscale încurajează contractarea creditelor ipotecare, inclusiv prin deductibilitatea dobânzilor și posibilitatea de a împrumuta întreaga valoare a locuinței. În Danemarca și Suedia, gradul ridicat de îndatorare este compensat de active financiare importante, economii consistente și sisteme de pensii private foarte dezvoltate.

Totuși, Comisia Europeană consideră că un nivel al datoriei gospodăriilor de peste 55% din PIB poate reprezenta un risc macroeconomic, deoarece o populație puternic îndatorată este mai vulnerabilă la creșterea dobânzilor, scăderea veniturilor sau recesiuni economice. Criza financiară globală din 2008 a demonstrat că dezechilibrele din sectorul privat pot declanșa probleme economice majore.

Republica Moldova nu este inclusă în statisticile Eurostat, însă datele Băncii Naționale a Moldovei arată că gradul de îndatorare al gospodăriilor este considerabil mai redus decât în majoritatea statelor europene. La sfârșitul trimestrului III din 2025, obligațiile financiare ale gospodăriilor populației au ajuns la 65,4 miliarde de lei, reprezentând 9,8% din datoria totală a economiei. Majoritatea acestor obligații sunt credite contractate de populație, iar nivelul lor a crescut în ultimii ani pe fondul dezvoltării creditării de consum și a împrumuturilor ipotecare.