China injectează 1.400 de miliarde de dolari în economie prin conversia datoriilor locale

09 Nov. 2024, 12:03
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2024, 12:03 // Actual //  Ursu Victor

China a dat vineri startul unei noi runde de sprijin fiscal pentru economia sa aflată în declin, printr-un pachet care atenuează tensiunile legate de rambursarea datoriilor pentru administrațiile locale, ministrul de finanțe Lan Foan semnalând că sunt în pregătire noi stimulente, scrie Reuters.

A doua cea mai mare economie a lumii a scăzut în ultimul an, confruntându-se cu presiuni deflaționiste puternice pe fondul cererii scăzute, al unei crize imobiliare și al unor tensiuni de finanțare tot mai mari asupra administrațiilor locale, perspectivele fiind și mai întunecate de victoria în alegerile din SUA a lui Donald Trump, care a amenințat cu taxe vamale de peste 60% pentru toate bunurile chinezești.

Beijingul va permite administrațiilor locale să aloce 10 trilioane de yuani (1,40 trilioane de dolari) pentru reducerea datoriilor din afara bilanțului sau a datoriilor „ascunse”, au declarat oficialii vineri, după o reuniune parlamentară care a durat o săptămână, fără a dezvălui nicio măsură pentru a stimula cererea de consum scăzută, așa cum sperau mulți investitori.

Cota de îndatorare a administrațiilor locale va fi majorată cu 6.000 de miliarde de yuani, iar acestea vor putea utiliza alte 4.000 de miliarde de yuani din emisiunile care au fost deja aprobate pentru a finanța conversia datoriilor, cu scopul de a reduce riscurile financiare sistemice,

Cel mai înalt organism legislativ al Chinei, comitetul permanent al Adunării Naționale a Poporului (NPC), a aprobat un proiect de lege care ridică plafonul pentru ca administrațiile locale să emită obligațiuni speciale la 35,52 trilioane de yuani, de la 29,52 trilioane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Sept. 2026, 17:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2026, 17:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Irakul a majorat puternic discounturile pentru petrolul livrat în luna octombrie, oferind reduceri de până la 37 de dolari pe baril față de cotațiile de referință regionale, potrivit informațiilor obținute de Bloomberg.

Compania petrolieră de stat SOMO a oferit țițeiul Basrah Medium cu un discount de 34,5 dolari pe baril, iar Basrah Heavy cu până la 37 de dolari sub prețul de referință aplicabil pieței de destinație. Documentele datate 29 septembrie vizează livrările programate între 1 și 31 octombrie.

Reducerile sunt semnificativ mai mari decât cele oferite pentru lunile anterioare. În august și septembrie, discounturile pentru petrolul irakian au fost, în general, sub 30 de dolari pe baril.

Pentru livrările către Asia, prețurile de referință sunt calculate în raport cu media cotațiilor Oman și Dubai. Pentru Europa este utilizat Brent, iar pentru livrările către America de Nord și de Sud Argus Sour Crude Index.

Potrivit Bloomberg, reducerea agresivă a prețurilor arată dificultățile cu care se confruntă Irakul în transportul petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Poziția geografică și dependența de rutele maritime din Golful Persic fac exporturile irakiene mai vulnerabile decât cele ale unor producători vecini.

Irakul nu dispune nici de o flotă proprie importantă de petroliere, ceea ce obligă Bagdadul să ofere discounturi mari pentru a atrage cumpărători și pentru a compensa riscurile și costurile suplimentare ale transportului.

Șeful SOMO, Ali Nizar, declara pe 20 septembrie că intensificarea concurenței dintre producătorii din Golf a determinat o parte dintre cumpărătorii tradiționali ai petrolului irakian să se orienteze spre alți furnizori care oferă condiții mai avantajoase.

Presiunea este amplificată și de creșterea puternică a costurilor de transport maritim. Lipsa superpetrolierelor disponibile a scumpit navlul la nivel global, iar unele tranzacții au devenit neprofitabile chiar și în condițiile unor reduceri importante la prețul petrolului.

Prin urmare, discounturile de până la 37 de dolari pe baril reprezintă o încercare a Irakului de a-și menține fluxurile de export într-un context în care riscurile geopolitice și costurile logistice au crescut semnificativ.