China își întărește legăturile energetice cu Rusia. Vrea să cumpere petrol ieftin pentru rezervele strategice

China caută să-şi refacă stocurile strategice de ţiţei cu petrol ieftin din Rusia, un semn că Beijingul îşi întăreşte legăturile energetice cu Moscova, într-un moment în care Europa vrea să interzică importurile din cauza războiului din Ucraina, transmite Bloomberg.

Potrivit unor surse anonime, Beijingul discută cu Moscova achiziţionarea unor cantităţi suplimentare de petrol, ţiţeiul urmând să fie folosit pentru a alimenta rezervele strategice de petrol ale Chinei. Discuţiile sunt la nivel guvernamental, cu o implicare redusă a firmelor petroliere. În prezent nu se cunosc detalii despre cantităţile sau condiţiile potenţialei tranzacţii.

Preţul barilului de ţiţei a crescut anul acesta din cauza războiului din Ucraina, dar preţul petrolului rusesc a scăzut deoarece cumpărătorii se feresc să cumpere, pentru a nu le fi afectată reputaţia sau de teama sancţiunilor. Astfel, China are ocazia să-şi înlocuiască ieftin rezervele strategice de petrol, scrie Agerpres.

Miniştrii de Externe din ambele ţări nu au răspuns solicitărilor de a comenta informaţia.

Rafinăriile din China cumpără discret ţiţei rusesc de la începutul războiului, chiar dacă restricţiile dure au redus cererea în cel mai mare importator de ţiţei din lume.

#rezerve #petrol #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.