China ne vinde „fier” de sute de milioane. 8 din 10 excavatoare noi vin de acolo

11 Ian. 2026, 10:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Ian. 2026, 10:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova își modernizează rapid parcul de utilaje, iar importurile de tehnică specializată au devenit un barometru al investițiilor și al activității din construcții și infrastructură, arată o analiză semnată de economistul Iurie Rija. Potrivit datelor pentru perioada 2023–2025, pe piața locală au intrat 541 de unități de спецтехникă în valoare totală de 394,4 milioane de lei, cu o creștere puternică de la an la an.

Datele indică o accelerare clară a importurilor: de la 103 utilaje în 2023 (71,7 mln lei) la 187 în 2024 (146,5 mln lei), iar în 2025 s-a ajuns la 251 utilaje (176,2 mln lei). Per total, în trei ani, piața a crescut cu +143,7% la număr și +145,6% ca valoare, ceea ce sugerează o relansare a investițiilor și a cererii pentru echipamente în proiecte de infrastructură.

Structura importurilor este puternic concentrată pe două categorii: excavatoare și mini-excavatoare, care însumează aproape 99% din fluxul total. În perioada analizată au fost importate 340 de excavatoare în valoare de 311,3 mln lei – adică 62,8% din numărul total, dar 78,9% din valoare. Prețul mediu al unui excavator importat este estimat la 915,6 mii lei.

Mini-excavatoarele au totalizat 196 unități, în valoare de 79,5 mln lei (36,2% din număr și 20,2% din valoare), cu un preț mediu de 405,8 mii lei – de circa 2,3 ori mai ieftin decât un excavator clasic. Restul categoriilor (excavator-pogruzciк, excavator cu braț lung, cilindru compactor etc.) au avut importuri marginale.

O caracteristică-cheie a pieței este ponderea mare a utilajelor second-hand: 371 unități (68,6%) față de 170 utilaje noi (31,4%). Ca valoare, diferența e mai mică: second-hand-ul însumează 235,7 mln lei (59,8%), iar utilajele noi – 158,7 mln lei (40,2%). Prețul mediu al unei unități noi este de 933,5 mii lei, față de 635,4 mii lei pentru una second-hand.

Totuși, analiza arată o tendință clară: importurile de utilaje noi cresc mai repede. Dacă în 2023 au intrat doar 26 de utilaje noi, în 2025 au fost 98 – aproape de 4 ori mai multe. În același timp, utilajele second-hand au crescut de la 77 la 153.

În segmentul excavatoarelor noi, China este furnizorul principal: 81 de unități (80,2% din număr) și 97,9 mln lei (72,5% din valoare). Urmează volume mici din Polonia, Coreea, Marea Britanie, Japonia, țări UE, Danemarca și Turcia, cu diferențe mari de preț – de la segment bugetar până la utilaje premium.

Pe piața excavatoarelor second-hand, lider este Japonia – 105 unități (43,9%), urmată de Germania (31 unități) și alte state europene, inclusiv Olanda și Marea Britanie. Segmentul second-hand este mult mai fragmentat: 120 de companii au importat excavatoare folosite, față de 23 care au adus excavatoare noi.

Rija evidențiază că mini-excavatoarele au avut o dinamică mai rapidă decât excavatoarele clasice: în 2025 importul a urcat la 101 unități, după 57 în 2024 și 38 în 2023. În acest segment, China este tot lider la utilaje noi, dar cu o pondere mai mică (46,4%), ceea ce indică o concurență mai puternică din partea producătorilor europeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Aug. 2026, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Aug. 2026, 11:44 // Actual //  Ursu Victor

Tancurile petroliere asociate „flotei din umbră” a Rusiei ar fi început să evite Canalul Mânecii și să facă un ocol considerabil pe lângă coasta de vest a Irlandei, în încercarea de a reduce riscul confiscării petrolului rusesc sancționat de autoritățile britanice și franceze, scrie The Sunday Times.

Serviciul Naval Irlandez a înregistrat o creștere de 189% a numărului de tranzituri ale navelor considerate parte a „flotei din umbră” în largul coastei de vest a țării. Numărul acestora ar fi urcat de la 132, în perioada ianuarie-septembrie a anului trecut, la 382 în acest an, dintre care 303 au fost consemnate începând din martie.

Schimbarea traseului ar fi fost accelerată de confiscarea, în luna iunie, a tancului petrolier „Smyrtos”, care transporta peste 700.000 de barili de petrol rusesc și încerca să traverseze Canalul Mânecii.

Incidentul ar fi provocat îngrijorare în rândul operatorilor „flotei din umbră”, iar navele asociate Rusiei au început să evite, pe cât posibil, ruta prin Canalul Mânecii.

Surse din Ministerul britanic al Apărării susțin că numărul tranziturilor acestor nave prin Canalul Mânecii a coborât între timp la un nivel minim, deși tancurile continuă să navigheze prin Marea Nordului.

După interceptarea „Smyrtos”, operațiunile de monitorizare a navelor militare și comerciale rusești în apele teritoriale britanice ar fi crescut cu 25% de la începutul anului.

Fostul șef al Statului Major al Forțelor de Apărare irlandeze, Mark Mellett, susține că riscul confiscării a devenit prea mare pentru Moscova.

„Rusia este obligată să-și redirecționeze livrările de petrol pentru că nu poate risca consecințele financiare ale confiscării petrolului său de către autoritățile britanice sau franceze”, a declarat Mellett.

Ocolirea Irlandei vine însă cu costuri considerabile. Canalul Mânecii reprezintă cea mai rapidă rută pentru tancurile care pleacă din terminalele petroliere nordice ale Rusiei spre cumpărătorii din Asia și zona Mediteranei.

Traseul mai lung prin Atlantic înseamnă un consum mai mare de combustibil, cheltuieli suplimentare cu echipajele, costuri de navlosire și exploatare mai ridicate. În același timp, fiecare navă petrece mai multe zile pe mare, ceea ce reduce numărul curselor pe care le poate efectua și, implicit, poate diminua veniturile obținute din exporturile de petrol.

Pentru Moscova, aceste costuri suplimentare ar fi însă preferabile riscului pierderii încărcăturii și scoaterii unei nave din circuit.

Creșterea spectaculoasă a traficului în largul Irlandei provoacă însă alte temeri. Atlanticul de Nord este cunoscut pentru condițiile dificile de navigație, iar multe dintre navele „flotei din umbră” sunt vechi și insuficient întreținute.

„Ele reprezintă un pericol real. Dacă una dintre ele ar suferi un accident în largul Irlandei, ar fi o catastrofă”, avertizează Mellett, referindu-se la riscul unei deversări masive de petrol.

Autoritățile și experții sunt preocupați și de infrastructura submarină. În zonele din jurul Irlandei trec numeroase cabluri care asigură comunicațiile dintre Europa și America de Nord.

Mellett amintește că nave asociate „flotei din umbră” au fost implicate anterior în incidente în Marea Baltică și în Scandinavia, unde ancorele unor vase au intrat în contact cu infrastructura submarină.

Deocamdată, nu a fost raportată deteriorarea unor cabluri submarine în apele irlandeze în legătură cu aceste nave. Surse din serviciile de informații citate de publicația britanică susțin însă că Rusia ar fi cartografiat amplasarea infrastructurii și ar fi elaborat scenarii pentru sabotarea acesteia.

Elisabeth Braw, expertă în domeniul amenințărilor asupra infrastructurii submarine la Atlantic Council, avertizează că Irlanda dispune de capacități militare limitate pentru a reacționa în cazul unui incident provocat de o navă rusească în apropierea coastelor sale.