Neplata creditelor de către debitorii chinezi a crescut la un nivel record de la izbucnirea pandemiei de coronavirus, subliniind profunzimea recesiunii economice a țării și obstacolele în calea unei redresări complete, scrie Financial Times.
În total, 8,54 milioane de persoane, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 59 de ani, se află oficial pe lista neagră a autorităților, după ce nu și-au plătit toate ratele, de la credite ipotecare pentru locuințe la împrumuturi pentru afaceri, potrivit instanțelor locale.
Această cifră, echivalentă cu aproximativ 1% din adulții chinezi în vârstă de muncă, este în creștere față de 5,7 milioane de neplătitori la începutul anului 2020, în condițiile în care blocajele cauzate de pandemie și alte restricții au frânat creșterea economică și au diminuat veniturile gospodăriilor.
Numărul tot mai mare de neplătitori va spori dificultatea de a consolida încrederea consumatorilor în China, a doua economie ca mărime din lume și o sursă crucială de cerere globală. De asemenea, acest lucru atrage atenția asupra lipsei de legi privind falimentul personal care ar putea atenua impactul financiar și social al creșterii mari a datoriilor.
În conformitate cu legislația chineză, persoanele aflate pe lista neagră a neplătitorilor de datorii sunt blocate de la o serie de activități economice, inclusiv achiziționarea de bilete de avion și efectuarea de plăți prin intermediul aplicațiilor mobile precum Alipay și WeChat Pay, ceea ce reprezintă o piedică în plus pentru o economie afectată de încetinirea sectorului imobiliar și de scăderea încrederii consumatorilor. Procesul de înscriere pe lista neagră este declanșat după ce un debitor este dat în judecată de creditori, cum ar fi băncile, și apoi nu respectă un termen de plată ulterior.
„Creșterea galopantă a numărului de neplătitori este produsul unor probleme nu doar ciclice, ci și structurale”, a declarat Dan Wang, economist șef la Hang Seng Bank China. „Situația s-ar putea înrăutăți înainte de a se îmbunătăți”.
Criza datoriilor personale vine în urma unui val de împrumuturi din partea consumatorilor chinezi. Datoria gospodăriilor ca procent din produsul intern brut aproape s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la 64% în septembrie, potrivit National Institution for Finance and Development, un think-tank cu sediul la Beijing.
Dar obligațiile financiare tot mai mari au devenit din ce în ce mai greu de gestionat, deoarece creșterea salariilor a stagnat sau a devenit negativă în mijlocul unei stări de rău economice.
Pe măsură ce un număr tot mai mare de consumatori chinezi lipsiți de bani s-au luptat să ajungă la finalul lunii, mulți dintre ei au încetat să-și mai plătească facturile. Tot mai mulți rezidenți chinezi se luptă, de asemenea, pentru a găsi un loc de muncă: șomajul în rândul tinerilor a atins un nivel record de 21,3% în iunie, ceea ce a determinat autoritățile să nu mai raporteze aceste date.
„Îmi voi plăti soldul cardului de credit de 28.000 de Rmb (4.000 de dolari) atunci când voi avea un loc de muncă”, a declarat John Wang, un funcționar din Shanghai care nu și-a mai plătit ratele după ce a fost concediat în luna mai. „Nu știu când se va întâmpla asta”.
China Merchants Bank a declarat în această lună că împrumuturile neperformante provenite din plățile cardurilor de credit cu întârzieri de 90 de zile au crescut cu 26% în 2022 față de anul precedent. China Index Academy, o companie de consultanță cu sediul la Shanghai, a raportat 584.000 de executări silite în China în primele nouă luni din 2023, cu aproape o treime mai mult decât în anul precedent.
Viața pentru debitorii aflați pe lista neagră poate fi dificilă, aceștia trebuind să navigheze printre zecile de restricții impuse de stat. Datornicii și familiile lor nu au acces la locuri de muncă guvernamentale și li se poate interzice chiar să folosească drumurile cu taxă.
Jane Zhang, proprietara unei companii de publicitate din sud-estul provinciei Jiangxi, care nu a plătit un împrumut bancar, a declarat că a intrat în panică atunci când, în luna mai, un tribunal local i-a interzis să folosească WeChat Pay pentru a cumpăra mâncare pentru copilul ei cel mic.
„Am crezut că fiul meu va muri de foame, deoarece nu aveam niciun ban la îndemână și toate cumpărăturile mele zilnice erau făcute prin WeChat”, a declarat Zhang, care ulterior a convins instanța să renunțe la interdicția privind plățile cu telefonul mobil, menținând însă alte pedepse în vigoare.
Pe măsură ce neplățile cresc, experții juridici au propus introducerea unor legi privind falimentul personal cu scutirea de datorii pentru insolvențele individuale.
„Trebuie să găsim o modalitate de a-i ajuta pe rău-platnici individuali să se ridice din nou”, a declarat Liu Junhai, profesor de drept la Universitatea Renmin, care a contribuit la elaborarea legii falimentului corporativ din China.
Însă lipsa de transparență în ceea ce privește finanțele personale a făcut ca astfel de măsuri să fie dificil de implementat. Factorii de decizie politică au făcut puține progrese în ceea ce privește adoptarea de reglementări privind dezvăluirea activelor individuale din cauza unei reacții negative din partea oficialilor guvernamentali și a altor grupuri de interese care se tem că normele ar putea dezvălui corupția.
Cu puține speranțe de ușurare, mulți debitori aflați pe lista neagră au renunțat să își restabilească sănătatea financiară. Zhang a decis să își închidă afacerea de publicitate după ce a pierdut conturi de la departamentele guvernamentale locale, cărora le este interzis să lucreze cu companii aflate pe lista neagră.
„Instanța a spus că viața mea va reveni la normal dacă plătesc datoria”, a spus ea. „Dar cum pot să fac bani când mă confrunt cu atât de multe restricții?”.
