Chișinăul duce în cârcă economia Moldovei! Peste 60% din companii sunt în Capitală

În anul 2020 numărul întreprinderilor raportoare a constituit 50,5 mii întreprinderi, din care 36,5 mii întreprinderi active sau circa 72,2% din numărul total de întreprinderi raportoare, arată datele Biroului Național de Statistică.

Pe parcursul anului 2020 au fost create 5,0 mii întreprinderi și lichidate 10,5 mii întreprinderi.

Rata de creare a întreprinderilor noi în perioada de referință, a constituit 13,8%, ceea ce reprezintă numărul de întreprinderi nou create raportat la numărul de întreprinderi active în anul de referință.

Din numărul de întreprinderi noi create în anul 2019, în anul 2020 au fost active 45,9%. Concomitent, din numărul de întreprinderi noi create în anul 2018, în anul 2020 au fost active 44,3%.

Numărul de întreprinderi active cu vârsta de 7 și mai mulți ani în 2020 a constituit 22,7 mii unități.

Partea preponderentă a întreprinderilor active în 2020 își desfășurau activitatea în domeniul comerțului, constituind 15,5 mii întreprinderi sau 42,4% din totalul întreprinderilor active. În industria prelucrătoare au activat 3,6 mii de întreprinderi sau 10,0% din totalul întreprinderilor active.

Din totalul întreprinderilor active de 36,5 mii, 23 mii sunt în Chișinău, în regiunea de Nord – 4,6 mii, Centru – 5,6 mii, Sud – 1,9 mii, iar în regiunea Găgăuzia – 1,1 mii.

#companii #economie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.