Cifre revizuite în creștere: Aeroporturile din Europa se aşteaptă să aibă mai mulţi pasageri decât înaintea pandemiei

Aeroporturile din Europa se aşteaptă în 2024 la un număr mai mare de pasageri decât înaintea pandemiei, a previzionat miercuri ACI Europe, o organizaţie care reprezintă peste 500 de aeroporturi din 55 de ţări europene, transmite DPA, citată de Agerpres.

După o creştere de 11,6% a numărului pasagerilor în august, ACI a revizuit în creştere estimările pentru anul viitor.

Organizaţia cu sediul la Bruxelles se aşteaptă la o creştere a traficului pe aeroporturile din Europa cu 1,4% faţă de 2019, înaintea pandemiei, în timp ce anul acesta ar urma să se înregistreze un nivel cu 4,5% mai scăzut.

Există, însă, diferenţe semnificative între aeroporturi. Astfel, mai puţin de jumătate au revenit până acum la nivelul de dinaintea crizei.

În rândul marilor huburi, aeroportul din Istanbul a înregistrat în august o creştere de 12,6% a numărului de pasageri comparativ cu 2019, în urma extinderii activităţilor companiei aeriene Turkish Airlines.

Aeroportul din Frankfurt, în schimb, a raportat în august un declin de 15,3% al numărului de pasageri, fiind cel mai departe de perioada de dinaintea pandemiei în rândul primelor cinci aeroporturi din Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoze #pasageri #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.