Cifre revizuite în creștere: Aeroporturile din Europa se aşteaptă să aibă mai mulţi pasageri decât înaintea pandemiei

Aeroporturile din Europa se aşteaptă în 2024 la un număr mai mare de pasageri decât înaintea pandemiei, a previzionat miercuri ACI Europe, o organizaţie care reprezintă peste 500 de aeroporturi din 55 de ţări europene, transmite DPA, citată de Agerpres.

După o creştere de 11,6% a numărului pasagerilor în august, ACI a revizuit în creştere estimările pentru anul viitor.

Organizaţia cu sediul la Bruxelles se aşteaptă la o creştere a traficului pe aeroporturile din Europa cu 1,4% faţă de 2019, înaintea pandemiei, în timp ce anul acesta ar urma să se înregistreze un nivel cu 4,5% mai scăzut.

Există, însă, diferenţe semnificative între aeroporturi. Astfel, mai puţin de jumătate au revenit până acum la nivelul de dinaintea crizei.

În rândul marilor huburi, aeroportul din Istanbul a înregistrat în august o creştere de 12,6% a numărului de pasageri comparativ cu 2019, în urma extinderii activităţilor companiei aeriene Turkish Airlines.

Aeroportul din Frankfurt, în schimb, a raportat în august un declin de 15,3% al numărului de pasageri, fiind cel mai departe de perioada de dinaintea pandemiei în rândul primelor cinci aeroporturi din Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoze #pasageri #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.