Cine este noul șef al IGP? A lucrat anterior la INI

Lilian Carabeț va asigura interimatul funcției de șef al Inspectoratului General al Poliției, după ce Sergiu Paiu și-a depus demisia.

Decizia a fost luată de noul ministru al MAI, Ana Revenco care l-a prezentant echipei pe Carabeț.

„În vederea asigurării unei bune funcționalități al Inspectoratului General al Poliției și consolidarea proceselor de lucru, în urma cererii de demisie a domnului Sergiu Paiu, ministrul Afacerilor Interne Ana Revenco a prezentat efectivului pe domnul Lilian Carabeț care va prelua atribuțiile șefului Poliției Naționale, până la asigurarea interimatului sau numirea de către Guvern a noului șef al IGP. Totodată, Ana Revenco a precizat că această alegere a fost făcută din perspectiva profesionalismului și a experienței pe care o are domnul Carabeț, iar prioritatea Poliției Naționale trebuie să rămână siguranța cetățeanului și asigurarea unui nivel înalt de securitate în țară”, se arată într-un comunicat de presă al MAI.

Anterior, Carabeț a deținut funcția de șef-adjunct al Centrului pentru Combaterea Crimei Informatice, fiind numit în 2017 prin ordinul fostului șeful al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari.

De asemenea, noul șef interimar al IGP a mai activat și în calitate de șef al Direcției Investigare Fraude Economice (DIFE) din cadrul Inspectoratului National de Investigații (INI) al IGP, dar și cea de șef adjunct al Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger”.

Amintim că Sergiu Paiu a fost eliberat din funcția de șef al IGP în data de 12 august, în cadrul ședinței cabinetului de miniștri, în baza cererii personale.

#functie #sef #IGP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernele regionale din Germania solicită atenuarea interdicției impuse de Uniunea Europeană privind producerea și utilizarea motoarelor cu ardere internă începând cu anul 2035. Potrivit publicației Der Spiegel, premierii celor 16 landuri germane au adoptat o rezoluție comună la conferința de la Mainz, în care avertizează că o interdicție totală, aplicată fără perioadă de tranziție, ar putea afecta grav industria auto germană și competitivitatea acesteia.

„Un interdicție rigidă privind utilizarea motoarelor cu ardere internă din 2035, fără a ține cont de fezabilitatea ei practică, ar pune în pericol competențele industriale-cheie și rolul Germaniei ca centru auto european, dar și acceptarea publică a mașinilor electrice în ansamblu”, se arată în document.

Premierii de landuri recunosc totuși că viitorul aparține electromobilității, însă insistă asupra unei perioade de tranziție după 2035, care să permită adaptarea industriei și protejarea locurilor de muncă.

„Mă bucur că am ajuns la momentul sincerității înainte ca totul să se blocheze. Este clar că nu se poate trece complet la electricitate în doar zece ani”, a declarat premierul landului Saxonia, Michael Kretschmer. El a adăugat că nimeni nu ar trebui să se teamă că va fi obligat să renunțe la mașina sa cu motor clasic în 2035.

Inițiativa landurilor germane vine în contextul unei presiuni crescânde asupra Bruxellesului de a reevalua calendarul de interzicere a motoarelor cu ardere internă, în condițiile în care mai multe state membre cer o abordare mai flexibilă și tehnologic neutră, care să includă și combustibilii sintetici.