Cine este noul șef al IGP? A lucrat anterior la INI

Lilian Carabeț va asigura interimatul funcției de șef al Inspectoratului General al Poliției, după ce Sergiu Paiu și-a depus demisia.

Decizia a fost luată de noul ministru al MAI, Ana Revenco care l-a prezentant echipei pe Carabeț.

„În vederea asigurării unei bune funcționalități al Inspectoratului General al Poliției și consolidarea proceselor de lucru, în urma cererii de demisie a domnului Sergiu Paiu, ministrul Afacerilor Interne Ana Revenco a prezentat efectivului pe domnul Lilian Carabeț care va prelua atribuțiile șefului Poliției Naționale, până la asigurarea interimatului sau numirea de către Guvern a noului șef al IGP. Totodată, Ana Revenco a precizat că această alegere a fost făcută din perspectiva profesionalismului și a experienței pe care o are domnul Carabeț, iar prioritatea Poliției Naționale trebuie să rămână siguranța cetățeanului și asigurarea unui nivel înalt de securitate în țară”, se arată într-un comunicat de presă al MAI.

Anterior, Carabeț a deținut funcția de șef-adjunct al Centrului pentru Combaterea Crimei Informatice, fiind numit în 2017 prin ordinul fostului șeful al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari.

De asemenea, noul șef interimar al IGP a mai activat și în calitate de șef al Direcției Investigare Fraude Economice (DIFE) din cadrul Inspectoratului National de Investigații (INI) al IGP, dar și cea de șef adjunct al Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger”.

Amintim că Sergiu Paiu a fost eliberat din funcția de șef al IGP în data de 12 august, în cadrul ședinței cabinetului de miniștri, în baza cererii personale.

#functie #sef #IGP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proprietarii de terenuri vor fi trași la răspundere pentru degradarea solului. Legea intră în vigoare peste un an. Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea privind utilizarea, conservarea și protecția solurilor, un act normativ amplu care introduce obligații clare pentru proprietarii și deținătorii de terenuri, în special cele agricole, și stabilește mecanisme de control și sancționare pentru degradarea solului.

Potrivit documentului, proprietarii de terenuri devin direct responsabili de starea solului și sunt obligați să prevină degradarea acestuia, inclusiv eroziunea, alunecările de teren, compactarea, salinizarea, scăderea fertilității și pierderea biodiversității. Legea prevede că utilizarea terenurilor trebuie să se facă exclusiv în mod durabil, prin practici agricole care să mențină sau să îmbunătățească calitatea solului.

Printre obligațiile principale se numără aplicarea măsurilor anti-eroziune pe terenurile în pantă, protejarea fâșiilor forestiere, utilizarea rațională a îngrășămintelor, respectarea asolamentelor fundamentate științific și refacerea terenurilor afectate de degradare. De asemenea, proprietarii sunt obligați să permită accesul autorităților și specialiștilor pentru monitorizarea solului și prelevarea probelor, precum și să respecte recomandările rezultate din aceste evaluări.

Legea instituie un sistem național de monitorizare a calității solului, iar datele vor fi incluse în „Registrul solurilor Republicii Moldova”. În cazul constatării unor prejudicii, deținătorii de terenuri pot fi obligați să suporte costurile de remediere.

Controlul aplicării noilor reguli va fi exercitat de instituțiile statului responsabile de protecția mediului și resurselor naturale, iar nerespectarea prevederilor poate atrage răspundere contravențională, civilă sau penală, în funcție de gravitatea faptelor și de impactul asupra solului.

Un element important este termenul de intrare în vigoare. Conform articolului final al legii, prevederile nu se aplică imediat, ci la expirarea a 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial. În acest interval, Guvernul Republicii Moldova este obligat ca, în termen de 6 luni, să modifice actele normative existente și să creeze cadrul necesar pentru aplicarea noilor reguli.