Cine este noul șef al IGP? A lucrat anterior la INI

Lilian Carabeț va asigura interimatul funcției de șef al Inspectoratului General al Poliției, după ce Sergiu Paiu și-a depus demisia.

Decizia a fost luată de noul ministru al MAI, Ana Revenco care l-a prezentant echipei pe Carabeț.

„În vederea asigurării unei bune funcționalități al Inspectoratului General al Poliției și consolidarea proceselor de lucru, în urma cererii de demisie a domnului Sergiu Paiu, ministrul Afacerilor Interne Ana Revenco a prezentat efectivului pe domnul Lilian Carabeț care va prelua atribuțiile șefului Poliției Naționale, până la asigurarea interimatului sau numirea de către Guvern a noului șef al IGP. Totodată, Ana Revenco a precizat că această alegere a fost făcută din perspectiva profesionalismului și a experienței pe care o are domnul Carabeț, iar prioritatea Poliției Naționale trebuie să rămână siguranța cetățeanului și asigurarea unui nivel înalt de securitate în țară”, se arată într-un comunicat de presă al MAI.

Anterior, Carabeț a deținut funcția de șef-adjunct al Centrului pentru Combaterea Crimei Informatice, fiind numit în 2017 prin ordinul fostului șeful al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari.

De asemenea, noul șef interimar al IGP a mai activat și în calitate de șef al Direcției Investigare Fraude Economice (DIFE) din cadrul Inspectoratului National de Investigații (INI) al IGP, dar și cea de șef adjunct al Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger”.

Amintim că Sergiu Paiu a fost eliberat din funcția de șef al IGP în data de 12 august, în cadrul ședinței cabinetului de miniștri, în baza cererii personale.

#functie #sef #IGP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.