Cine este noul șef al IGP? A lucrat anterior la INI

Lilian Carabeț va asigura interimatul funcției de șef al Inspectoratului General al Poliției, după ce Sergiu Paiu și-a depus demisia.

Decizia a fost luată de noul ministru al MAI, Ana Revenco care l-a prezentant echipei pe Carabeț.

„În vederea asigurării unei bune funcționalități al Inspectoratului General al Poliției și consolidarea proceselor de lucru, în urma cererii de demisie a domnului Sergiu Paiu, ministrul Afacerilor Interne Ana Revenco a prezentat efectivului pe domnul Lilian Carabeț care va prelua atribuțiile șefului Poliției Naționale, până la asigurarea interimatului sau numirea de către Guvern a noului șef al IGP. Totodată, Ana Revenco a precizat că această alegere a fost făcută din perspectiva profesionalismului și a experienței pe care o are domnul Carabeț, iar prioritatea Poliției Naționale trebuie să rămână siguranța cetățeanului și asigurarea unui nivel înalt de securitate în țară”, se arată într-un comunicat de presă al MAI.

Anterior, Carabeț a deținut funcția de șef-adjunct al Centrului pentru Combaterea Crimei Informatice, fiind numit în 2017 prin ordinul fostului șeful al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari.

De asemenea, noul șef interimar al IGP a mai activat și în calitate de șef al Direcției Investigare Fraude Economice (DIFE) din cadrul Inspectoratului National de Investigații (INI) al IGP, dar și cea de șef adjunct al Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger”.

Amintim că Sergiu Paiu a fost eliberat din funcția de șef al IGP în data de 12 august, în cadrul ședinței cabinetului de miniștri, în baza cererii personale.

#functie #sef #IGP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ocupă locul 70 din 178 de țări în clasamentul global al statelor cu cei mai mulți cetățeni plecați peste hotare, potrivit unei analize realizate de Visual Capitalist, pe baza datelor Departamentului ONU pentru Afaceri Economice și Sociale. Conform estimărilor pentru 2024, aproximativ 864 de mii de moldoveni trăiau în afara țării, ceea ce înseamnă că circa 28,5% din populația Republicii Moldova se aflau peste hotare. În clasament, Moldova este poziționată între Nicaragua, aflată pe locul 69, cu puțin peste 900 de mii de emigranți, și Croația, care ocupă locul 71, cu aproximativ 826 de mii de cetățeni plecați.

Primele poziții ale topului sunt dominate de statele cu populații foarte mari. India se află pe locul 1, cu peste 18 milioane de cetățeni stabiliți în străinătate, urmată de China (locul 2, 11,7 milioane) și Mexic (locul 3, 11,6 milioane). Ucraina ocupă locul 4, cu aproximativ 9,8 milioane de emigranți, iar Rusia se situează pe locul 5, cu peste 9,1 milioane de cetățeni care trăiesc în afara granițelor. România apare mult mai sus decât Moldova, pe locul 14 la nivel mondial, cu circa 4,58 milioane de români stabiliți peste hotare.

La polul opus al clasamentului se află statele cu cele mai mici diaspore din lume, în special microstate și țări insulare, unde numărul absolut al emigranților este foarte redus. Ultimele poziții sunt ocupate de teritorii precum Tuvalu, Nauru, Palau, San Marino sau Monaco, unde doar câteva mii sau chiar sute de persoane trăiesc în afara țării de origine, în principal din cauza populației totale foarte mici.

La nivel global, datele arată că peste 280 de milioane de persoane trăiesc în prezent în afara țării în care s-au născut, iar primele cinci state din clasament concentrează aproximativ o cincime din totalul emigranților din lume. Deși țările mari domină topul numeric, analiza arată că statele mici ies în evidență atunci când emigrația este raportată la populație, unele dintre ele având chiar peste jumătate dintre cetățeni stabiliți în afara granițelor.