Cine este tânărul care a reuşit să speculeze una dintre arzătoarele dorinţe ale oamenilor şi să facă bani din asta

27 Mai 2023, 16:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Mai 2023, 16:32 // Actual //  bani.md

Lui Sean Rad i se datorează, probabil, multe relaţii… eşuate sau de succes. Explicaţia? Antreprenorul este cel care, sub presiune, în timpul unui hackathon, a pus bazele unei platforme de dating devenite imediat un succes global: Tinder.

Născut în Statele Unite, într-o familie foarte numeroasă, cu provenienţă iraniano-evreiască, în timpul liceului Sean Rad şi-a înfiinţat propria trupă, însă nu după mult timp şi-a dat seama că viaţa de artist nu era pentru el.

Aşa că la vârsta majoratului, după ce a fost admis la University of Southern California, a înfiinţat o primă companie, platforma de comunicaţii prin video şi mesagerie Orgoo, dezvoltând tehnologia din spate alături de mai mulţi colegi.

În 2006, înainte de finalizarea studiilor, Rad a renunţat la cursuri pentru a se focusa pe antreprenoriat. Următorul său business a fost Ad.ly, o platformă prin intermediul căreia brandurile puteau intra în legătură cu diverse celebrităţi, şi care a reuşit, în 2010, să ridice o finanţare de 5 milioane de dolari.
În iarna anului 2012 s-a alăturat incubatorului de startupuri Hatch Labs, pentru a fonda Cardify, un program de loialitate pentru clienţi.

Momentul decisiv în parcursul său antreprenorial a venit însă puţin mai târziu, cu ocazia unui hackathon de 48 de ore organizat în cadrul aceluiaşi program. Rad a făcut echipă cu inginerul Joe Munoz, alături de care a prezentat ideea unei aplicaţii de dating numite Matchbox, care a atras interesul juriului şi a obţinut prima poziţie în topul finaliştilor. În septembrie 2012, Tinder (fosta Matchbox) era lansată. Spre deosebire de alte aplicaţii de dating dezvoltate anterior, noua platformă a fost proiectată cu o interfaţă intuitivă, adaptată şi pentru mobil. În doar două luni de la lansare, Tinder înregistrase deja peste un milion de „matches” (compatibilităţi – n. red.) şi anul următor a primit titlul de „Cel mai bun startup din 2013” din partea TechCrunch. Până în 2015 ajunsese în 99 de ţări, iar după alţi doi ani devenea aplicaţia cu cele mai mari venituri din Apple Store.

În 2017, după ce servise timp de mai mulţi ani ca CEO, preşedinte şi şef al departamentului de producţie şi marketing, antreprenorul s-a retras din companie, în urma unei dispute legate de acţiuni, când a intentat un proces de 2 miliarde de dolari împotriva companiei-mamă a Tinder, IAC. Un alt proces în care a fost implicat este cel dintre Whitney Wolfe şi cofondatorul Tinder, Justin Mateen, pe care Wolfe, la rândul său implicată în business, l-a acuzat de hărţuire sexuală. Ulterior, tânăra a fondat propria aplicaţie de dating, Bumble.

După ce a plecat din companie, Rad a pus bazele unui nou business, AllVoices, împreună cu Claire Schmidt. Platforma le permite angajaţilor să raporteze anonim abuzuri, cazuri de hărţuire sau alte probleme din spaţiul de lucru direct către boardul companiei, urmând ca apoi să fie notificaţi când şi cu ce măsuri au răspuns membrii consiliului respectivelor plângeri. Platforma a luat naştere ca un răspuns la multitudinea de plângeri din indsutria de tehnologie şi entertainment.

În prezent, Tinder are peste 6 milioane de abonaţi şi 75 de milioane de utilizatori activi lunar, cu peste 65 de miliarde de „matches” la nivel global.

Carte de vizită

Sean Rad, cofondator, Tinder

1. S-a născut pe 22 mai 1986, într-o familie de imigranţi stabiliţi în Statele Unite;

2. A fondat primul business la 18 ani;

3. În 2012, în timpul unui hackathon, a gândit o platformă de dating, Matchbox, lansată ulterior pe piaţă sub numele de Tinder;

4. El deţine nouă patente legate de sistemul din spatele aplicaţiei de dating fondate;

5. A dezvoltat, de-a lungul timpului, şi alte aplicaţii destinate clienţilor/angajaţilor din diverse industrii;

6. În 2014 fost inclus în Top 10 cei mai de succes 30 de antreprenori sub 30 de antreprenori ai deceniului de către Forbes;

7. E căsătorit cu Lizzie Grover şi locuieşte în LA, California, împreună cu soţia sa şi golden retrieverul lor, Minnie, amândoi soţii fiind colecţionari avizi de artă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

26 Feb. 2026, 17:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Feb. 2026, 17:56 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul Ucrainei a pregătit în această săptămână un proiect de hotărâre „Cu privire la modificarea Hotărârii Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795”. Documentul prevede că importurile de produse vitivinicole din Republica Moldova vor fi supuse regimului de licențiere până la încetarea acțiunilor discriminatorii față de Ucraina. Măsura vizează strugurii proaspeți, vinurile, alcoolul etilic și distilatele, potrivit presei ucrainene.

În nota informativă la proiectul de hotărâre se precizează că motivul interzicerii importului în Ucraina a întregii producții vitivinicole din Republica Moldova este Ordinul nr. 48 din 26 ianuarie 2026, emis de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), precum și notificarea transmisă de această instituție la Organizația Mondială a Comerțului (nr. G/SPS/N/MDA/3), care conține informații incorecte.

Este vorba despre decizia ANSA de a interzice importul în Republica Moldova al cărnii de pasăre și al produselor derivate din carne de pasăre din Ucraina, după ce în furajele pentru păsări expediate din Ucraina spre Moldova a fost depistat antibioticul metronidazol.

La începutul lunii curente, vicepremierul Ucrainei, Taras Kachka, i-a adresat o scrisoare oficială ministrei Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga. În document, el a informat că Guvernul Ucrainei intenționează să blocheze integral importurile de produse vitivinicole din Republica Moldova, ca măsură de reciprocitate la interdicția impusă de Chișinău asupra cărnii de pasăre și a produselor derivate din carne de pasăre din Ucraina.

În nota informativă la proiectul hotărârii Guvernului Ucrainei „Cu privire la modificarea Hotărârii Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795” se precizează că scopul documentului este aplicarea unor măsuri de răspuns la acțiuni discriminatorii și/sau neprietenoase ale Republicii Moldova. Ca argument pentru necesitatea adoptării documentului se invocă articolul 16 din Legea Ucrainei „Cu privire la activitatea economică externă”, care prevede că „decizia privind aplicarea regimului de licențiere a exportului (importului) de mărfuri, inclusiv stabilirea de cote (restricții cantitative sau de alt tip), este adoptată de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, cu indicarea listei concrete de bunuri supuse licențierii, a perioadei de valabilitate a acesteia și a limitelor cantitative sau a altor restricții pentru fiecare produs în parte”.

Alineatul 8 al articolului 16 din Lege prevede, în mod expres, că licențierea importului de mărfuri poate fi instituită în Ucraina în cazul în care este necesară aplicarea unor măsuri de răspuns la acțiuni discriminatorii și/sau neprietenoase ale altor state, uniuni vamale sau grupări economice.

Prin Hotărârea Guvernului Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795 „Cu privire la aprobarea listelor de mărfuri al căror export și import sunt supuse licențierii și a cotelor pentru anul 2026” au fost aprobate listele mărfurilor pentru care se aplică regimul de licențiere la export și import, precum și volumele cotelor stabilite pentru anul 2026.

„Prin Ordinul nr. 48 din 26 ianuarie 2026, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a Republicii Moldova (ANSA) a suspendat temporar importul de carne de pasăre, subproduse avicole și produse care conțin carne de pasăre din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, ANSA a transmis o notificare la Organizația Mondială a Comerțului (nr. G/SPS/N/MDA/33 din 26.01.2026), în care au fost prezentate informații incorecte privind motivele suspendării importului de carne de pasăre din Ucraina, iar aceasta creează riscul introducerii unor restricții nejustificate și asupra altor produse agroalimentare ucrainene de către terți. În același timp, informațiile prezentate vizau rezultatele testării unor furaje de origine ucraineană utilizate pentru hrănirea păsărilor în Moldova, precum și rezultatele analizării a două probe de ser sangvin prelevate de la păsări de origine moldovenească, la o fermă din Criuleni, Republica Moldova. Nu există dovezi că în carnea de pasăre, subprodusele avicole sau produsele care conțin carne de pasăre provenite din Ucraina au fost depistate reziduuri de metronidazol”, se arată în document.

De asemenea, în nota informativă se menționează că, potrivit articolului 2 din Acordul OMC privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare, „membrii trebuie să se asigure că măsurile lor sanitare și fitosanitare nu creează o discriminare arbitrară sau nejustificată între membrii pe teritoriul cărora există condiții identice sau similare, inclusiv între propriii membri. Măsurile sanitare și fitosanitare nu trebuie aplicate într-un mod care să constituie o restricție ascunsă a comerțului internațional”.

Având în vedere cele menționate, dar și necesitatea protejării intereselor economice ale Ucrainei ca reacție la acțiunile considerate discriminatorii ale Republicii Moldova, Guvernul ucrainean intenționează să introducă regimul de licențiere pentru importurile în Ucraina din Republica Moldova ale unor mărfuri încadrate la următoarele coduri, potrivit Clasificatorului ucrainean al mărfurilor pentru activitatea economică externă (УКТ ВЭД): 0806 – struguri; 2204 – vinuri; 2207 și 2208 – alcool și distilate.

 Un reprezentant al grupului ucrainean de negociere în relația cu Republica Moldova a declarat: „Proiectul de hotărâre al Guvernului Ucrainei privind introducerea licențierii importului de vinuri și alcool din Moldova este un pas forțat, dar pe deplin justificat. În decurs de mai multe săptămâni am încercat să soluționăm problema în cadrul grupurilor de lucru. În schimb, am primit din partea ANSA un sabotaj deschis și o tentativă de a discredita instituțiile noastre de stat. Ucraina nu va tolera un asemenea comportament. Dacă conducerea ANSA consideră că poate bloca fără consecințe importurile din Ucraina, pe baza unor informații incorecte transmise la OMC, atunci ar trebui să fie pregătită să le explice propriilor vinificatori de ce piața ucraineană le este închisă.”