Cine pierde în afacerea caselor vândute cu 1 euro în Italia. Nu este totul atât de roz (FOTO)

10 Mart. 2021, 10:33
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Realitatea.md
10 Mart. 2021, 10:33 // Au Bani //  Realitatea.md

Zeci de localități din Italia au vândut locuințe abandonate la prețuri derizorii, de 1 euro, declanșând un nou tip de goană după aur a cumpărătorilor din întreaga lume care încearcă să facă o investiție în zone frumoase și îndepărtate.

Foto: cnn.com

Tranzacțiile au fost considerate avantajoase pentru ambele părți, comunitățile „adormite” primind un aflux de noi cetățeni și investiții, pe măsură ce proprietățile degradate revin la viață și, mai important, deja încep să contribuie la veniturile locale.

Însă, în toată „afacerea” există și pierzători.

Acum, familiile proprietarilor originari ai unor case abandonate încep să se adreseze autorităților cu cereri de revendicare pentru casele vechi, spunând că ar fi trebuit să fie puși la curent cu vânzările, potrivit CNN.

Foto: cnn.com

 

Printre cei care contestă vânzarea caselor se numără și Josie Faccini, din Niagara Falls, Canada. Bunica ei, Consilia Scapillati, a emigrat în Canada în anii 1950, lăsând în urmă o căsuță pirorească din piatră în centrul istoric al localității Castropignano, în sudul regiunii Molise din Italia, casă pe care familia a vizitat-o ​​în mod regulat de-a lungul anilor.

După ce a citit despre planul orașului Castropignano de a-și vinde vechile locuințe, Faccini a început să-și facă griji cu privire la vechea proprietate a familiei și a petrecut luni întregi încercând, de departe, să-și reafirme pretenția la casa pe care bunica ei a abandonat-o cu decenii în urmă, scrie Digi 24.

Foto: cnn.com

Josie Faccini nu este singura în această situație. Totuși, autoritățile locale spun că au depus eforturi fantastice pentru a contacta familiile proprietarilor inițiali…

Supărată și frustrată

„Am auzit de planurile de vânzare, apoi am văzut un articol în care se spunea că primarul a trimis notificări în străinătate, dar nimeni din familia mea nu a fost informat despre vânzare”, a declarat pentru CNN Josie Faccini. Ea spune că a trimis mai multe e-mailuri și o scrisoare recomandată către Nicola Scapillati, primarul din Castropignano, dar nu a primit niciun răspuns.

Foto: cnn.com

Sunt atât de supărată și frustrată. Aș vrea să văd orașul înflorind și să contribui la asta, dar vă rog să nu ne furați casa.”

Faccini spune că a primit în cele din urmă un răspuns de la primar, după opt luni, dar că Scapillati i-a transmis că trebuie să furnizeze un act de proprietate și informații pentru a-și motiva revendicarea. Acest lucru s-ar putea dovedi foarte dificil. Primarul a spus pentru CNN că, de-a lungul anilor, locuința putea fi revendicată chiar și de către rude îndepărtate, însă nimeni nu a făcut-o.

Orașul Castropignano are aproximativ 100 de case abandonate, aflate în stare avansată de degradare.

Amenzi și confiscări

După ce a primit mii de e-mailuri de la potențiali cumpărători, primarul Scapillati a identificat o primă tranșă de case și a trimis aproximativ 20 de scrisori către proprietarii originali răspândiți în întreaga lume.

Foto: cnn.com

Primarul a spus pentru CNN că va confisca proprietățile și le va vinde noilor cumpărători, dacă proprietarii inițiali nu răspund într-un interval de timp rezonabil și să spună dacă intenționează să preia clădirile sau renunță la ele.

El spune că proprietățile sunt degradate și prezintă pericol.

Foto: cnn.com

Din punct de vedere legal, primarul este acoperit. Oricine deține proprietăți în Italia are obligația de a le întreține, astfel încât starea lor să nu prezinte niciun pericol. Nerespectarea acestui lucru poate duce la amenzi și confiscări.

Foto: cnn.com

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!