"Prietenia", dintre Chișinău și București, revine în circulație. Cât costă un bilet

Circulația trenului Chișinău-București se reia din 12 decembrie. De asemenea, din aceeași zi, se reia circulația zilnică a trenului Iași-Ungheni. Biletele pot fi procurate la casele gării feroviare, iar din 6 decembrie și online, direct pe site-ul www.cfm.md.

Potrivit Căii Ferate din Moldova, până pe 31 decembrie, trenul Chișinău-București va circula de două ori pe săptămână, cu plecare din Chișinău în zilele de joi și duminică, la ora 17.20, iar din București în zilele de luni și vineri, la ora 19.20. Începând cu 2 ianuarie, trenul va circula de trei ori pe săptămână. De la Chișinău: marți, joi și duminică, iar din București: luni, miercuri și vineri.

Costul călătoriei a rămas același: tariful SMART (nerambursabil) – 19 euro, prețul unui bilet pentru călătoria în vagon cu compartimente – 580 de lei, în vagon capitonat 670 de lei. Copiii cu vârsta cuprinsă între 4 și 12 ani vor beneficia de o reducere de până la 40% din costul călătoriei. La Gara Chișinău se pot achiziționa și documente de călătorie pentru trenurile care circulă din București în direcția Budapesta, Sofia, Viena și mai departe cu transbordare la orice alte rute din țările europene.

Amintim că, circulația trenurilor de călători în trafic internațional a fost suspendată în martie 2020. De asemenea, din data de 28 august 2021 a fost reluată circulația trenului Chișinău-Odesa.

În context, administrația ÎS «Calea Ferată din Moldova» anunță că depune toate eforturile pentru a relua circulația trenurilor și în relația cu alte state –Rusia, Belarus, Ucraina.

#iasi-ungheni #chisinau-bucuresti #calatorie #pret #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.