"Prietenia", dintre Chișinău și București, revine în circulație. Cât costă un bilet

Circulația trenului Chișinău-București se reia din 12 decembrie. De asemenea, din aceeași zi, se reia circulația zilnică a trenului Iași-Ungheni. Biletele pot fi procurate la casele gării feroviare, iar din 6 decembrie și online, direct pe site-ul www.cfm.md.

Potrivit Căii Ferate din Moldova, până pe 31 decembrie, trenul Chișinău-București va circula de două ori pe săptămână, cu plecare din Chișinău în zilele de joi și duminică, la ora 17.20, iar din București în zilele de luni și vineri, la ora 19.20. Începând cu 2 ianuarie, trenul va circula de trei ori pe săptămână. De la Chișinău: marți, joi și duminică, iar din București: luni, miercuri și vineri.

Costul călătoriei a rămas același: tariful SMART (nerambursabil) – 19 euro, prețul unui bilet pentru călătoria în vagon cu compartimente – 580 de lei, în vagon capitonat 670 de lei. Copiii cu vârsta cuprinsă între 4 și 12 ani vor beneficia de o reducere de până la 40% din costul călătoriei. La Gara Chișinău se pot achiziționa și documente de călătorie pentru trenurile care circulă din București în direcția Budapesta, Sofia, Viena și mai departe cu transbordare la orice alte rute din țările europene.

Amintim că, circulația trenurilor de călători în trafic internațional a fost suspendată în martie 2020. De asemenea, din data de 28 august 2021 a fost reluată circulația trenului Chișinău-Odesa.

În context, administrația ÎS «Calea Ferată din Moldova» anunță că depune toate eforturile pentru a relua circulația trenurilor și în relația cu alte state –Rusia, Belarus, Ucraina.

#iasi-ungheni #chisinau-bucuresti #calatorie #pret #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria a trecut la euro de la miezul nopţii, devenind a 21-a ţară care a ales moneda unică europeană, la aproape douăzeci de ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

La miezul nopţii, odată cu intrarea în noul an, mica ţară balcanică, care a aderat la UE în 2007, a renunţat la leva, moneda naţională în vigoare de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în speranţa de a-şi consolida legăturile economice cu ceilalţi membri ai zonei euro, dar şi de teama unei creşteri a preţurilor într-un context politic instabil, scrie News.

Mii de oameni au înfruntat temperaturile negative pentru a asista la concertul tradiţional de Revelion, organizat de Primăria din Sofia în faţa fostului Palat Regal.

Pe faţada sediului Băncii

În schimb, „oamenii se tem că preţurile vor creşte. Astăzi, este 4 leva şi va deveni 4 euro, în timp ce salariile vor rămâne aceleaşi”, a declarat ea pentru AFP.

Un euro valorează 1,9558 leva, un curs stabil de la începutul anului 2006.

Mulţi bulgari se tem că introducerea euro va duce la o spirală inflaţionistă, în condiţiile în care preţurile alimentelor au crescut deja cu 5% în noiembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

Liderii bulgari au încercat să liniştească populaţia şi au promis că aderarea la zona euro va dinamiza economia ţării, una dintre cele mai sărace din UE, şi o va ancora mai mult în Occident pentru a o proteja de influenţa rusă.

Pentru şeful băncii centrale bulgare, Dimitar Radev, „euro nu este doar o decizie economică. Nu este doar o monedă. Este un semn de apartenenţă: dovada că locul tău nu este la periferie, ci într-un spaţiu de reguli comune, de încredere şi de responsabilitate”, a explicat el într-un videoclip publicat pe site-ul instituţiei sale.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a asigurat miercuri într-un comunicat că „euro va aduce beneficii concrete cetăţenilor şi întreprinderilor bulgare”, facilitând călătoriile şi schimburile şi îmbunătăţind transparenţa pieţelor.

„Introducerea euro este ultima etapă a integrării Bulgariei în Uniunea Europeană”, a declarat preşedintele Rumen Radev în discursul său televizat transmis cu câteva minute înainte de miezul nopţii.

Totuşi, el a spus că regretă că bulgarii nu au fost consultaţi prin referendum cu privire la această alegere care a divizat ţara.

„Acest refuz a fost unul dintre simptomele dramatice ale prăpastiei profunde dintre clasa politică şi popor, confirmată de manifestaţiile masive din întreaga ţară”, a spus el, chiar dacă Curtea Constituţională a judecat altfel.