Clădirea Președinției, pe un „butoi cu pulbere”. Nu are sistem antiincendiu

Clădirea Președinției Republicii Moldova, oficial, nu a fost dată în exploatare, deoarece nu are sistem antiincendiu, susține președintele Maia Sandu.

Președinția nu a fost dată în exploatare pentru că nu există sistem antiincediu. A fost construită cu deficiențe. Acum trebuie să angajăm o companie care să refacă sistemul antiincediu. Să vedem dacă reușim la anul, pentru că aceste servicii costă. Nu este normal ca un astfel de sistem, pentru că înseamnă pericol pentru oamenii care muncesc aici”, a declarat președintele Maia Sandu în interviul „Fără Protocol”.

Inaugurată cu mare fast în octombrie 2018, clădirea Președinției nu a fost dată în exploatare.

Clădirea Președinției Republicii Moldova, avariată în timpul protestelor din 2009, a fost reabilitată din banii Turciei. Circa zece milioane de euro, atât a constituit donația turcilor pentru edificiul de la Chișinău. Clădirea a fost inaugurată la 17 octombrie 2018, iar la eveniment a fost prezent și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.

Banii au venit la solicitarea președintelui de atunci Igor Dodon, care, plecat într-o vizită la Ankara în iulie 2017, i-a cerut lui Recep Tayyip Erdoğan să sponsorizeze reabilitarea clădirii.

Ulterior, Dodon nu a explicat în ce condiții s-a angajat Turcia să ofere banii pentru a repara instituția Prezidențială a altei țări. Mai mult, acesta a afirmat că cele două state sunt „prietene”, iar suma de bani a fost oferită drept donație. Respectiv, fără a cere ceva în schimb.

#exploatare #antiincendiu #cladire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea Superioară Regională din Frankfurt pe Main a deschis o procedură care ar putea duce la confiscarea a peste 720 de milioane de euro din conturile unei bănci rusești, relatează publicația germană Die Zeit. Suma ar putea fi pierdută în urma suspiciunilor de încălcare a sancțiunilor europene impuse Rusiei după declanșarea războiului împotriva Ucrainei.

Potrivit sursei, inițiativa aparține Procuraturii Federale a Germaniei, care a cerut instanței declanșarea procedurii pe baza suspiciunii că au existat încercări de a eluda interdicția de folosire a fondurilor înghețate. Banca în cauză – al cărei nume nu a fost dezvăluit – a fost inclusă pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene în iunie 2022, pierzând astfel dreptul de a dispune de activele sale aflate în băncile europene.

După înghețarea conturilor, funcționari ai instituției financiare ruse ar fi încercat să transfere peste 720 de milioane de euro dintr-un cont al băncii aflate la Frankfurt, potrivit Ministerului Justiției din landul Hessa. Transferul a fost însă blocat de banca europeană care administra contul.

Dacă suspiciunile se confirmă, instanța germană ar putea decide confiscarea definitivă a sumei, în baza legislației privind încălcarea regimului de sancțiuni.

Până la începutul războiului din Ucraina, mai multe bănci ruse aveau reprezentanțe în Germania, inclusiv Sberbank, care opera la Frankfurt și deservea clienți corporativi din mai multe state europene. În noiembrie 2024, Banca Centrală a Rusiei a eliminat de pe site toate informațiile referitoare la filialele sale externe.