Coloșii statului! Ce companii fac performanță și ce ruine se adâncesc în pierderi

În urma activităților economico-financiare, companiile de stat din Republica Moldova au înregistrat un profit total de 2,1 miliarde de lei în perioada de gestiune. Comparativ cu anul 2022, s-a observat o creștere a procentului entităților care au activat cu profit, de la 68,75% la 72,5%, în timp ce ponderea celor care au înregistrat pierderi s-a redus de la 28,75% la 25%, potrivit datelor Agenției Proprietății Publice.

Printre companiile care au obținut cele mai mari profituri se numără:

S.A. „MoldovaGaz” – 1,093,78 milioane lei;
S.A. „Loteria Națională a Moldovei” – 197,56 milioane lei;
S.A. „FEE-Nord” – 249,68 milioane lei;
Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” – 211,19 milioane lei;
S.A. „Moldtelecom” – 89,28 milioane lei.

Pe de altă parte, cele mai mari pierderi nete au fost înregistrate de:

Î.S. „Calea Ferată din Moldova” – 143,87 milioane lei;
S.A. „Energocom” – 127,31 milioane lei;
S.A. „Metalferos” – 44,55 milioane lei;
S.A. „Termoelectrica” – 43 milioane lei;
S.R.L. „Arena Națională” – 20,16 milioane lei.

În anul 2023, comparativ cu anul 2022, se atestă majorarea procentului entităților ce au activat cu profit (de la 68,75% la 72,5%) și respectiv micșorându-se ponderea entităților ce au activat cu pierderi nete (de la 28,75% la 25,0%). Cifra de afaceri a companiilor statului constituit în 57,7 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierderi #companii #bani #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.