Cozi interminabile și personal nepoliticos: cele mai proaste 10 aeroporturi din lume

Europa are opt dintre cele mai proaste zece aeroporturi din lume, potrivit unui sondaj al German AirHelp, care evaluează experiența vizitatorilor pe baza a trei criterii: punctualitatea zborurilor și a serviciilor aeroportuare (60% din punctaj), calitatea serviciilor (20%) și calitatea alimentelor și a magazinelor (20%), scriu grecii de la Money Review.

Cel mai bun aeroport din lume a fost desemnat Aeroportul Internațional Qatar, cu 8,39/10. Pe de altă parte, pe baza experiențelor centralizate de la vizitatori, acestea sunt cele mai proaste zece aeroporturi din lume:

10. Gatwick (Londra, Marea Britanie)

Scor general: 6,62 / 10. Este al doilea aeroport ca mărime din Marea Britanie și mulți vizitatori se plâng că este exagerat de aglomerat, dar și zgomotos. Unii se plâng și că are „infrastructură groaznică” pentru copii.

9. Billy Bishop (Toronto, Canada)

Scor general: 6,5 / 10. Al nouălea aeroport ca mărime din Canada a deservit 282.000 de pasageri în 2021. Deși se află sus în lista AirHelp cu cele mai proaste aeroporturi din lume, are recenzii destul de bune pe Skytrax.

8. Porto (Porto, Portugalia)

Scor general: 6,46 /10. Al doilea aeroport ca mărime din Portugalia a deservit cel puțin 13 milioane de persoane în 2019. Și în cazul acestui aeroport, se pare că părerile diferă. De exemplu, un pasager spune că este unul dintre cele mai bune aeroporturi din Europa, în timp ce altul se plânge de calitatea mâncării și de cozile extrem de lungi.

7. Orly (Paris, Franța)

Scor general: 6,37 / 10. Al doilea aeroport ca mărime din Paris înregistrează o mulțime de vizitatori nemulțumiți și punctaje foarte scăzute și pe Skytrax. Un pasager l-a descris drept „cel mai prost aeroport ce a existat vreodată”, în timp ce altul s-a plâns că a avut o așteptare atât de „lentă și lungă” încât a pierdut zborul.

6. Manchester (Manchester, Regatul Unit)

Scor general: 6,26 / 10. Al treilea aeroport ca mărime din Marea Britanie, deși are un rating decent la servicii și magazine, pierde multe puncte la punctualitatea serviciilor. De altfel, unul dintre vizitatori afirmă că a așteptat mai bine de două ore pentru a-și ridica valiza.

5. Aeroportul Internațional Malta (Malta, Malta)

Scor general: 6,05 / 10. Singurul aeroport al țării are un scor extrem de mic la punctualitate. Unii spun că aeroportul este prea mic pentru numărul de pasageri pe care îi deservește și că întârzierile sunt frecvente.

4. Henri Coandă (București, România)

Scor general: 6,03 / 10. Cel mai mare aeroport al țării, care a deservit aproape 7 milioane de pasageri în 2021, are scoruri scăzute la toate cele trei criterii. Un pasager afirmă că personalul este „oarecum agresiv” și neprietenos. Un alt pasager spune că aeroportul poartă încă amprenta anilor 1960.

3. Eindhoven (Eindhoven, Țările de Jos)

Scor general: 5,92 / 10. Despre al doilea cel mai mare aeroport din Olanda se spune că e prea mic și are „personal foarte nepoliticos”, potrivit unui pasager. O altă critică notează că aeroportul este ca un „grajd”, deoarece pasagerii sunt rugați să aștepte într-un spațiu deschis.

2. Aeroportul Internațional Kuweit (Kuweit City, Kuweit)

Scor general: 5,78 / 10. Aeroportul a deservit cel puțin 15 milioane de vizitatori în 2019 și are un punctaj foarte scăzut la punctualitate. Unii pasageri s-au plâns de mirosul incintei, dar și de comportamentul neprofesionist al angajaților.

1. Lisbon Humberto Delgado (Lisabona, Portugalia)

Scor general: 5,76 / 10. Este al 16-lea cel mai mare aeroport din Europa și a deservit 31 de milioane de pasageri în 2019. Mulți se plâng de cozile de la controlul pașapoartelor (până la șase ore de așteptare pentru unii), de aceea are punctaj foarte scăzut la punctualitate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#cozi #personal #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.