Cozi interminabile și personal nepoliticos: cele mai proaste 10 aeroporturi din lume

Europa are opt dintre cele mai proaste zece aeroporturi din lume, potrivit unui sondaj al German AirHelp, care evaluează experiența vizitatorilor pe baza a trei criterii: punctualitatea zborurilor și a serviciilor aeroportuare (60% din punctaj), calitatea serviciilor (20%) și calitatea alimentelor și a magazinelor (20%), scriu grecii de la Money Review.

Cel mai bun aeroport din lume a fost desemnat Aeroportul Internațional Qatar, cu 8,39/10. Pe de altă parte, pe baza experiențelor centralizate de la vizitatori, acestea sunt cele mai proaste zece aeroporturi din lume:

10. Gatwick (Londra, Marea Britanie)

Scor general: 6,62 / 10. Este al doilea aeroport ca mărime din Marea Britanie și mulți vizitatori se plâng că este exagerat de aglomerat, dar și zgomotos. Unii se plâng și că are „infrastructură groaznică” pentru copii.

9. Billy Bishop (Toronto, Canada)

Scor general: 6,5 / 10. Al nouălea aeroport ca mărime din Canada a deservit 282.000 de pasageri în 2021. Deși se află sus în lista AirHelp cu cele mai proaste aeroporturi din lume, are recenzii destul de bune pe Skytrax.

8. Porto (Porto, Portugalia)

Scor general: 6,46 /10. Al doilea aeroport ca mărime din Portugalia a deservit cel puțin 13 milioane de persoane în 2019. Și în cazul acestui aeroport, se pare că părerile diferă. De exemplu, un pasager spune că este unul dintre cele mai bune aeroporturi din Europa, în timp ce altul se plânge de calitatea mâncării și de cozile extrem de lungi.

7. Orly (Paris, Franța)

Scor general: 6,37 / 10. Al doilea aeroport ca mărime din Paris înregistrează o mulțime de vizitatori nemulțumiți și punctaje foarte scăzute și pe Skytrax. Un pasager l-a descris drept „cel mai prost aeroport ce a existat vreodată”, în timp ce altul s-a plâns că a avut o așteptare atât de „lentă și lungă” încât a pierdut zborul.

6. Manchester (Manchester, Regatul Unit)

Scor general: 6,26 / 10. Al treilea aeroport ca mărime din Marea Britanie, deși are un rating decent la servicii și magazine, pierde multe puncte la punctualitatea serviciilor. De altfel, unul dintre vizitatori afirmă că a așteptat mai bine de două ore pentru a-și ridica valiza.

5. Aeroportul Internațional Malta (Malta, Malta)

Scor general: 6,05 / 10. Singurul aeroport al țării are un scor extrem de mic la punctualitate. Unii spun că aeroportul este prea mic pentru numărul de pasageri pe care îi deservește și că întârzierile sunt frecvente.

4. Henri Coandă (București, România)

Scor general: 6,03 / 10. Cel mai mare aeroport al țării, care a deservit aproape 7 milioane de pasageri în 2021, are scoruri scăzute la toate cele trei criterii. Un pasager afirmă că personalul este „oarecum agresiv” și neprietenos. Un alt pasager spune că aeroportul poartă încă amprenta anilor 1960.

3. Eindhoven (Eindhoven, Țările de Jos)

Scor general: 5,92 / 10. Despre al doilea cel mai mare aeroport din Olanda se spune că e prea mic și are „personal foarte nepoliticos”, potrivit unui pasager. O altă critică notează că aeroportul este ca un „grajd”, deoarece pasagerii sunt rugați să aștepte într-un spațiu deschis.

2. Aeroportul Internațional Kuweit (Kuweit City, Kuweit)

Scor general: 5,78 / 10. Aeroportul a deservit cel puțin 15 milioane de vizitatori în 2019 și are un punctaj foarte scăzut la punctualitate. Unii pasageri s-au plâns de mirosul incintei, dar și de comportamentul neprofesionist al angajaților.

1. Lisbon Humberto Delgado (Lisabona, Portugalia)

Scor general: 5,76 / 10. Este al 16-lea cel mai mare aeroport din Europa și a deservit 31 de milioane de pasageri în 2019. Mulți se plâng de cozile de la controlul pașapoartelor (până la șase ore de așteptare pentru unii), de aceea are punctaj foarte scăzut la punctualitate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#cozi #personal #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Profitul net al companiilor de asigurări aproape s-a dublat în primul trimestru, în timp ce activele, capitalul și rezervele tehnice au continuat să crească. În același timp, șoferii au plătit polițe RCA mai scumpe, iar despăgubirile achitate au avansat într-un ritm chiar mai accelerat decât încasările din prime.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, cele nouă societăți de asigurare active pe piață au înregistrat un profit net cumulat de 68,7 milioane de lei în primele trei luni ale anului, cu 83,6% mai mult decât în perioada similară din 2025. Opt companii au raportat profit, iar doar una a încheiat trimestrul pe pierdere.

Activele totale ale sectorului au urcat la 6,1 miliarde de lei, în creștere cu 3,4% față de sfârșitul anului trecut, iar fondurile proprii au depășit 1,46 miliarde de lei. Toate companiile au respectat cerințele de solvabilitate și lichiditate impuse de autoritatea de supraveghere.

Un detaliu important este că peste două treimi din activele utilizate pentru acoperirea rezervelor tehnice și a cerințelor de capital sunt investite în valori mobiliare de stat. Asigurătorii dețineau la sfârșitul lunii martie titluri de stat în valoare de peste 3,2 miliarde de lei, echivalentul a 68,3% din totalul activelor admise pentru acoperirea obligațiilor.

Piața a încasat prime brute de 820,2 milioane de lei în primul trimestru, cu 10,8% peste nivelul de anul trecut. Totuși, despăgubirile au crescut într-un ritm mult mai alert, cu 24,1%, până la 386,2 milioane de lei. Acest lucru a împins rata daunelor pentru asigurările generale la 46,3%, cu 4,7 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Asigurările auto continuă să domine categoric piața, reprezentând peste 65% din toate primele subscrise. În același timp, prima medie pentru polițele RCA interne a crescut la 1.407 lei, cu 7,1% mai mult decât în primul trimestru din 2025, iar dauna medie a urcat la peste 22.400 de lei, în creștere cu aproape 10%. Pentru polițele Carte Verde, dauna medie a depășit 93.600 de lei.

Totodată, rentabilitatea capitalului (ROE) a urcat la 14,3%, iar rentabilitatea activelor (ROA) la 4,5%, ambele în creștere semnificativă față de anul precedent. Totodată, rata operațională combinată a coborât la 98,6%, sub pragul de 100%, ceea ce indică faptul că activitatea de bază a industriei a rămas profitabilă.