Cozi interminabile și personal nepoliticos: cele mai proaste 10 aeroporturi din lume

Europa are opt dintre cele mai proaste zece aeroporturi din lume, potrivit unui sondaj al German AirHelp, care evaluează experiența vizitatorilor pe baza a trei criterii: punctualitatea zborurilor și a serviciilor aeroportuare (60% din punctaj), calitatea serviciilor (20%) și calitatea alimentelor și a magazinelor (20%), scriu grecii de la Money Review.

Cel mai bun aeroport din lume a fost desemnat Aeroportul Internațional Qatar, cu 8,39/10. Pe de altă parte, pe baza experiențelor centralizate de la vizitatori, acestea sunt cele mai proaste zece aeroporturi din lume:

10. Gatwick (Londra, Marea Britanie)

Scor general: 6,62 / 10. Este al doilea aeroport ca mărime din Marea Britanie și mulți vizitatori se plâng că este exagerat de aglomerat, dar și zgomotos. Unii se plâng și că are „infrastructură groaznică” pentru copii.

9. Billy Bishop (Toronto, Canada)

Scor general: 6,5 / 10. Al nouălea aeroport ca mărime din Canada a deservit 282.000 de pasageri în 2021. Deși se află sus în lista AirHelp cu cele mai proaste aeroporturi din lume, are recenzii destul de bune pe Skytrax.

8. Porto (Porto, Portugalia)

Scor general: 6,46 /10. Al doilea aeroport ca mărime din Portugalia a deservit cel puțin 13 milioane de persoane în 2019. Și în cazul acestui aeroport, se pare că părerile diferă. De exemplu, un pasager spune că este unul dintre cele mai bune aeroporturi din Europa, în timp ce altul se plânge de calitatea mâncării și de cozile extrem de lungi.

7. Orly (Paris, Franța)

Scor general: 6,37 / 10. Al doilea aeroport ca mărime din Paris înregistrează o mulțime de vizitatori nemulțumiți și punctaje foarte scăzute și pe Skytrax. Un pasager l-a descris drept „cel mai prost aeroport ce a existat vreodată”, în timp ce altul s-a plâns că a avut o așteptare atât de „lentă și lungă” încât a pierdut zborul.

6. Manchester (Manchester, Regatul Unit)

Scor general: 6,26 / 10. Al treilea aeroport ca mărime din Marea Britanie, deși are un rating decent la servicii și magazine, pierde multe puncte la punctualitatea serviciilor. De altfel, unul dintre vizitatori afirmă că a așteptat mai bine de două ore pentru a-și ridica valiza.

5. Aeroportul Internațional Malta (Malta, Malta)

Scor general: 6,05 / 10. Singurul aeroport al țării are un scor extrem de mic la punctualitate. Unii spun că aeroportul este prea mic pentru numărul de pasageri pe care îi deservește și că întârzierile sunt frecvente.

4. Henri Coandă (București, România)

Scor general: 6,03 / 10. Cel mai mare aeroport al țării, care a deservit aproape 7 milioane de pasageri în 2021, are scoruri scăzute la toate cele trei criterii. Un pasager afirmă că personalul este „oarecum agresiv” și neprietenos. Un alt pasager spune că aeroportul poartă încă amprenta anilor 1960.

3. Eindhoven (Eindhoven, Țările de Jos)

Scor general: 5,92 / 10. Despre al doilea cel mai mare aeroport din Olanda se spune că e prea mic și are „personal foarte nepoliticos”, potrivit unui pasager. O altă critică notează că aeroportul este ca un „grajd”, deoarece pasagerii sunt rugați să aștepte într-un spațiu deschis.

2. Aeroportul Internațional Kuweit (Kuweit City, Kuweit)

Scor general: 5,78 / 10. Aeroportul a deservit cel puțin 15 milioane de vizitatori în 2019 și are un punctaj foarte scăzut la punctualitate. Unii pasageri s-au plâns de mirosul incintei, dar și de comportamentul neprofesionist al angajaților.

1. Lisbon Humberto Delgado (Lisabona, Portugalia)

Scor general: 5,76 / 10. Este al 16-lea cel mai mare aeroport din Europa și a deservit 31 de milioane de pasageri în 2019. Mulți se plâng de cozile de la controlul pașapoartelor (până la șase ore de așteptare pentru unii), de aceea are punctaj foarte scăzut la punctualitate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#cozi #personal #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.