Cozi interminabile și personal nepoliticos: cele mai proaste 10 aeroporturi din lume

Europa are opt dintre cele mai proaste zece aeroporturi din lume, potrivit unui sondaj al German AirHelp, care evaluează experiența vizitatorilor pe baza a trei criterii: punctualitatea zborurilor și a serviciilor aeroportuare (60% din punctaj), calitatea serviciilor (20%) și calitatea alimentelor și a magazinelor (20%), scriu grecii de la Money Review.

Cel mai bun aeroport din lume a fost desemnat Aeroportul Internațional Qatar, cu 8,39/10. Pe de altă parte, pe baza experiențelor centralizate de la vizitatori, acestea sunt cele mai proaste zece aeroporturi din lume:

10. Gatwick (Londra, Marea Britanie)

Scor general: 6,62 / 10. Este al doilea aeroport ca mărime din Marea Britanie și mulți vizitatori se plâng că este exagerat de aglomerat, dar și zgomotos. Unii se plâng și că are „infrastructură groaznică” pentru copii.

9. Billy Bishop (Toronto, Canada)

Scor general: 6,5 / 10. Al nouălea aeroport ca mărime din Canada a deservit 282.000 de pasageri în 2021. Deși se află sus în lista AirHelp cu cele mai proaste aeroporturi din lume, are recenzii destul de bune pe Skytrax.

8. Porto (Porto, Portugalia)

Scor general: 6,46 /10. Al doilea aeroport ca mărime din Portugalia a deservit cel puțin 13 milioane de persoane în 2019. Și în cazul acestui aeroport, se pare că părerile diferă. De exemplu, un pasager spune că este unul dintre cele mai bune aeroporturi din Europa, în timp ce altul se plânge de calitatea mâncării și de cozile extrem de lungi.

7. Orly (Paris, Franța)

Scor general: 6,37 / 10. Al doilea aeroport ca mărime din Paris înregistrează o mulțime de vizitatori nemulțumiți și punctaje foarte scăzute și pe Skytrax. Un pasager l-a descris drept „cel mai prost aeroport ce a existat vreodată”, în timp ce altul s-a plâns că a avut o așteptare atât de „lentă și lungă” încât a pierdut zborul.

6. Manchester (Manchester, Regatul Unit)

Scor general: 6,26 / 10. Al treilea aeroport ca mărime din Marea Britanie, deși are un rating decent la servicii și magazine, pierde multe puncte la punctualitatea serviciilor. De altfel, unul dintre vizitatori afirmă că a așteptat mai bine de două ore pentru a-și ridica valiza.

5. Aeroportul Internațional Malta (Malta, Malta)

Scor general: 6,05 / 10. Singurul aeroport al țării are un scor extrem de mic la punctualitate. Unii spun că aeroportul este prea mic pentru numărul de pasageri pe care îi deservește și că întârzierile sunt frecvente.

4. Henri Coandă (București, România)

Scor general: 6,03 / 10. Cel mai mare aeroport al țării, care a deservit aproape 7 milioane de pasageri în 2021, are scoruri scăzute la toate cele trei criterii. Un pasager afirmă că personalul este „oarecum agresiv” și neprietenos. Un alt pasager spune că aeroportul poartă încă amprenta anilor 1960.

3. Eindhoven (Eindhoven, Țările de Jos)

Scor general: 5,92 / 10. Despre al doilea cel mai mare aeroport din Olanda se spune că e prea mic și are „personal foarte nepoliticos”, potrivit unui pasager. O altă critică notează că aeroportul este ca un „grajd”, deoarece pasagerii sunt rugați să aștepte într-un spațiu deschis.

2. Aeroportul Internațional Kuweit (Kuweit City, Kuweit)

Scor general: 5,78 / 10. Aeroportul a deservit cel puțin 15 milioane de vizitatori în 2019 și are un punctaj foarte scăzut la punctualitate. Unii pasageri s-au plâns de mirosul incintei, dar și de comportamentul neprofesionist al angajaților.

1. Lisbon Humberto Delgado (Lisabona, Portugalia)

Scor general: 5,76 / 10. Este al 16-lea cel mai mare aeroport din Europa și a deservit 31 de milioane de pasageri în 2019. Mulți se plâng de cozile de la controlul pașapoartelor (până la șase ore de așteptare pentru unii), de aceea are punctaj foarte scăzut la punctualitate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#cozi #personal #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu un deficit acut de energie după atacurile masive lansate noaptea trecută de Rusia asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, avertizează economistul Sergiu Tofilat. Situația pune presiune majoră pe capacitatea de import a țării și riscă să ducă la deconectări sau scumpiri, dacă populația nu reduce consumul în intervalele critice 7:00–11:00 și 18:00–23:00, perioade în care prețurile din România sunt de două-trei ori mai mari decât nivelul mediu inclus în tariful local. În unele zile, energia ajunge la 300–600 euro/MWh.

Tofilat explică faptul că, în lipsa economisirii, Moldova poate ajunge în scenariul pesimist, în care nu există suficiente capacități de import și au loc deconectări. Cel mai probabil este scenariul intermediar, în care statul va cumpăra energie scumpă de pe bursă sau prin contracte de avarie, ceea ce va impune inevitabil majorări de tarif. În scenariul optimist, Ucraina ar reuși să repare rapid unele centrale și să reducă importurile, eliberând capacitate pe linii pentru Moldova.

Deficitul energetic se explică prin faptul că țara produce doar o parte din consum, iar restul depinde de importuri din România. În orele de vârf, lipsesc aproximativ 600 MWh, însă capacitatea maximă de import este de doar 345 MWh. Până recent, Moldova folosea cota neutilizată de Ucraina, dar acest mecanism nu mai funcționează din cauza bombardamentelor continue asupra sistemului energetic ucrainean.

Potrivit lui Tofilat, autoritățile cunoșteau această problemă de aproape un an. La ședința CSE din 16 ianuarie 2025, Guvernul a cerut UE zece generatoare gratuite, însă Bruxellesul a transmis repetat că sprijinul nerambursabil merge prioritar către Ucraina și că Moldova trebuie să identifice soluții pe piață sau din mediul privat. Ministerul Energiei a reiterat riscurile în martie și august 2025, însă deciziile nu au fost executate, iar situația a rămas neschimbată.

Economistul susține că situația putea fi atenuată dacă se avansau la timp soluțiile tehnice: achiziția unor generatoare modulare de mare capacitate, precum turbinele mobile TM2500, și mobilizarea mediului de afaceri prin garanții de achiziție a energiei. El solicită convocarea urgentă a Comisiei guvernamentale pentru pregătirea sezonului rece, unde antreprenorii din domeniul energetic ar putea contribui rapid la identificarea soluțiilor necesare. Tofilat afirmă că, deși a fost desemnat membru al acestei comisii, nu a fost invitat la ședința din 18 septembrie și speră că situația nu se va repeta.

Pe termen mediu, sunt necesare investiții masive în noi centrale electrice, capacități regenerabile, sisteme de stocare și interconexiuni suplimentare cu România și Ucraina. Până atunci, avertizează Tofilat, soluția imediată rămâne reducerea consumului în orele de vârf, pentru a evita deconectările și creșterea tarifelor.

#Energie #Deconectări #Moldova