Cozi interminabile și personal nepoliticos: cele mai proaste 10 aeroporturi din lume

31 Mai 2022, 09:03
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
31 Mai 2022, 09:03 // Slider //  bani.md

Europa are opt dintre cele mai proaste zece aeroporturi din lume, potrivit unui sondaj al German AirHelp, care evaluează experiența vizitatorilor pe baza a trei criterii: punctualitatea zborurilor și a serviciilor aeroportuare (60% din punctaj), calitatea serviciilor (20%) și calitatea alimentelor și a magazinelor (20%), scriu grecii de la Money Review.

Cel mai bun aeroport din lume a fost desemnat Aeroportul Internațional Qatar, cu 8,39/10. Pe de altă parte, pe baza experiențelor centralizate de la vizitatori, acestea sunt cele mai proaste zece aeroporturi din lume:

  • 10. Gatwick (Londra, Marea Britanie)

Scor general: 6,62 / 10. Este al doilea aeroport ca mărime din Marea Britanie și mulți vizitatori se plâng că este exagerat de aglomerat, dar și zgomotos. Unii se plâng și că are „infrastructură groaznică” pentru copii.

  • 9. Billy Bishop (Toronto, Canada)

Scor general: 6,5 / 10. Al nouălea aeroport ca mărime din Canada a deservit 282.000 de pasageri în 2021. Deși se află sus în lista AirHelp cu cele mai proaste aeroporturi din lume, are recenzii destul de bune pe Skytrax.

  • 8. Porto (Porto, Portugalia)

Scor general: 6,46 /10. Al doilea aeroport ca mărime din Portugalia a deservit cel puțin 13 milioane de persoane în 2019. Și în cazul acestui aeroport, se pare că părerile diferă. De exemplu, un pasager spune că este unul dintre cele mai bune aeroporturi din Europa, în timp ce altul se plânge de calitatea mâncării și de cozile extrem de lungi.

  • 7. Orly (Paris, Franța)

Scor general: 6,37 / 10. Al doilea aeroport ca mărime din Paris înregistrează o mulțime de vizitatori nemulțumiți și punctaje foarte scăzute și pe Skytrax. Un pasager l-a descris drept „cel mai prost aeroport ce a existat vreodată”, în timp ce altul s-a plâns că a avut o așteptare atât de „lentă și lungă” încât a pierdut zborul.

  • 6. Manchester (Manchester, Regatul Unit)

Scor general: 6,26 / 10. Al treilea aeroport ca mărime din Marea Britanie, deși are un rating decent la servicii și magazine, pierde multe puncte la punctualitatea serviciilor. De altfel, unul dintre vizitatori afirmă că a așteptat mai bine de două ore pentru a-și ridica valiza.

  • 5. Aeroportul Internațional Malta (Malta, Malta)

Scor general: 6,05 / 10. Singurul aeroport al țării are un scor extrem de mic la punctualitate. Unii spun că aeroportul este prea mic pentru numărul de pasageri pe care îi deservește și că întârzierile sunt frecvente.

  • 4. Henri Coandă (București, România)

Scor general: 6,03 / 10. Cel mai mare aeroport al țării, care a deservit aproape 7 milioane de pasageri în 2021, are scoruri scăzute la toate cele trei criterii. Un pasager afirmă că personalul este „oarecum agresiv” și neprietenos. Un alt pasager spune că aeroportul poartă încă amprenta anilor 1960.

  • 3. Eindhoven (Eindhoven, Țările de Jos)

Scor general: 5,92 / 10. Despre al doilea cel mai mare aeroport din Olanda se spune că e prea mic și are „personal foarte nepoliticos”, potrivit unui pasager. O altă critică notează că aeroportul este ca un „grajd”, deoarece pasagerii sunt rugați să aștepte într-un spațiu deschis.

  • 2. Aeroportul Internațional Kuweit (Kuweit City, Kuweit)

Scor general: 5,78 / 10. Aeroportul a deservit cel puțin 15 milioane de vizitatori în 2019 și are un punctaj foarte scăzut la punctualitate. Unii pasageri s-au plâns de mirosul incintei, dar și de comportamentul neprofesionist al angajaților.

  • 1. Lisbon Humberto Delgado (Lisabona, Portugalia)

Scor general: 5,76 / 10. Este al 16-lea cel mai mare aeroport din Europa și a deservit 31 de milioane de pasageri în 2019. Mulți se plâng de cozile de la controlul pașapoartelor (până la șase ore de așteptare pentru unii), de aceea are punctaj foarte scăzut la punctualitate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

15 Aug. 2026, 07:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Aug. 2026, 07:35 // Actual //  Ursu Victor

Fermierii ucraineni se confruntă cu o nouă criză, după ce intensificarea atacurilor rusești asupra porturilor și navelor din Marea Neagră a blocat aproape complet principala rută de export a produselor agricole. În primele două săptămâni din august, exporturile de cereale ale Ucrainei s-au prăbușit cu 75% față de aceeași perioadă a anului trecut, relatează Reuters.

Situația poate avea consecințe mult dincolo de granițele Ucrainei. Țara asigură aproximativ 6% din grâul comercializat la nivel mondial și circa 11% din porumb, iar aproximativ 90% din exporturile principalelor culturi agricole ucrainene sunt transportate prin Marea Neagră.

Înainte de actualele perturbări, Ucraina expedia prin această rută aproximativ 4-5 milioane de tone de produse agricole în fiecare lună.

Criza lovește exact în momentul în care recoltarea grâului se află la apogeu. Depozitele fermierilor se umplu rapid, iar luna viitoare începe recoltarea porumbului.

Fermierul ucrainean Serhii Ribalko, care și-a pierdut două treimi din terenuri după ocuparea unei părți a sudului Ucrainei de către Rusia în 2022, spune că acum nu mai are unde să-și vândă producția.

„Nu avem unde să trimitem aceste cereale. Este un dezastru total pentru fermieri”, afirmă Ribalko.

Anterior, acesta își vindea producția către Nibulon, unul dintre marii exportatori ucraineni de cereale, precum și către procesatori locali. Acum, spune fermierul, cumpărătorii practic au dispărut.

„Totul pur și simplu s-a oprit. Finanțele sunt blocate. Sursele de venit au secat. Nu mai există exporturi”, descrie acesta situația.

Exporturile prin Marea Neagră s-au oprit aproape complet în iulie și la începutul lunii august, după o intensificare puternică a atacurilor rusești.

Potrivit administrației portuare ucrainene, Rusia a lansat peste 70 de atacuri asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Marea Neagră și alte 62 asupra navelor.

Moscova susține că atacurile sale vizează infrastructură militară, obiective logistice și nave despre care afirmă că transportă armament străin.

Blocada pune o presiune uriașă asupra economiei Ucrainei, în condițiile în care agricultura generează aproape 60% din veniturile țării din exporturi.

Banca centrală ucraineană estimează că blocarea porturilor va costa țara aproximativ 2,5 miliarde de dolari în venituri valutare numai în perioada rămasă din acest an.

Pentru agricultori, factura ar putea fi și mai mare. Principala asociație a fermierilor din Ucraina, UAC, estimează pierderi de aproximativ trei miliarde de dolari din cauza creșterii costurilor logistice.

Situația a creat un paradox pentru fermierii ucraineni. În timp ce cotațiile internaționale ale cerealelor au crescut pe fondul temerilor privind oferta mondială, prețurile din interiorul Ucrainei s-au prăbușit deoarece cerealele nu mai pot fi exportate și se acumulează în depozite.

Prețurile de referință ale cerealelor la bursa din Chicago au atins în iulie cel mai ridicat nivel din ultimul an. În Ucraina, însă, agricultorii se confruntă cu o ofertă excedentară și cu tot mai puțini cumpărători.

Felix Fiodorov, directorul unei ferme din regiunea Harkov, spune că situația este cu atât mai dureroasă cu cât recolta este foarte bună.

„Recolta, comparativ cu cea de anul trecut, inclusiv cea de grâu, este aproape de două ori mai bună. Dar prețurile sunt la jumătate față de anul trecut”, afirmă acesta.

Ucraina estimează pentru acest an o recoltă de aproximativ 60 de milioane de tone de cereale, aproape de nivelul din 2025.

Problema este însă depozitarea. Autoritățile estimează că deficitul capacităților de stocare ar putea ajunge la 11 milioane de tone și au solicitat partenerilor externi inclusiv saci speciali care să permită depozitarea temporară a cerealelor direct în ferme.

La începutul invaziei ruse din 2022, Ucraina a reușit să redirecționeze o parte importantă a exporturilor pe calea ferată și rutieră prin granițele sale vestice.

De această dată, alternativele sunt mai limitate. Relațiile comerciale cu Polonia au fost afectate de protestele fermierilor polonezi împotriva cerealelor ucrainene ieftine, în timp ce regimul comercial cu Uniunea Europeană a devenit mai strict.

Nivelul scăzut al Dunării și atacurile rusești asupra infrastructurii feroviare complică suplimentar situația.

În acest context, coridoarele terestre prin țările vecine capătă o importanță tot mai mare pentru Kiev.

„Ucraina trebuie să se pregătească pentru posibilitatea ca efectele economice ale blocării porturilor să nu fie mai puțin grave, ba chiar să fie mai grave decât data trecută”, avertizează Oleh Nivievskîi, de la Kyiv School of Economics.

Problemele Ucrainei riscă să se transforme într-o problemă pentru piața alimentară mondială.

Denîs Marciuk, reprezentant al UAC, avertizează că state din Africa și Orientul Mijlociu, puternic dependente de importurile de cereale, ar putea fi afectate dacă livrările ucrainene nu ajung la timp.

Mai grav, blocarea actualelor exporturi pune sub semnul întrebării chiar recolta de anul viitor. Fără venituri, agricultorii nu au suficienți bani pentru combustibil, salarii, credite și însămânțările de toamnă.

Ribalko estimează că ferma sa are nevoie de aproximativ 20 de milioane de hrivne lunar în perioada recoltării pentru plata creditelor, salariilor și combustibilului. Lipsa lichidităților îl poate împiedica să pregătească următorul ciclu agricol.

Pierderile acumulate de agricultura ucraineană de la începutul invaziei rusești au depășit deja 90 de miliarde de dolari, iar suprafața terenurilor arabile cultivate s-a redus cu aproape un sfert din cauza luptelor, minării, bombardamentelor și problemelor de irigare.

Guvernul de la Kiev a extins programele de credite garantate de stat, a relaxat condițiile de finanțare și a redus dobânzile pentru capitalul de lucru. Fermierii avertizează însă că măsurile ar putea să nu fie suficiente.

„Dacă Ucraina nu își însămânțează culturile acum, dacă nu seamănă rapiță, grâu și nu pregătește solul pentru lucrările de primăvară, atunci peste un an vom vedea o adevărată criză alimentară”, avertizează Ribalko.