Crește vârsta de pensionare pentru femei. Câți ani vor trebui să muncească

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) informează, că începând de astăzi, 1 iulie 2022, vârsta standard de pensionare pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă pentru femei este de 60 de ani, iar stagiul complet de cotizare – 33 ani.

Pentru bărbaţi vârsta de pensionare rămâne neschimbată, constituind 63 ani, iar stagiul de cotizare – 34 ani, condiţiile respective fiind stabilite de la 1 iulie 2019.

CNAS anunță că reducerea vârstei standard de pensionare se acordă femeilor care au născut şi au educat până la vârsta de 8 ani cinci şi mai mulţi copii. Pentru ele vârsta de pensionare se diminuează cu 3 ani și de astăzi 1 iulie 2022 și constituie 57 ani.

Reamintim, că pensia pentru limită de vârstă se stabileşte pe viaţă de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea şi actele necesare au fost depuse în termen de 90 de zile de la această dată. În cazurile în care a fost depăşit termenul de depunere a cererii, pensia se acordă de la data prezentării ultimului act necesar. Termenul de examinare – 60 de zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare.

Reieşind din stagiul complet de cotizare prevăzut pentru femei, de la 1 iulie 2022, la stabilirea pensiei anticipate pentru carieră lungă acestea urmează să confirme 36 ani de stagiu contributiv de cotizare, iar în cazul bărbaţilor stagiul contributiv de cotizare rămâne neschimbat – de 39 ani.

#cotizare #varsta de pensionare #CNAS #pensie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional avertizează că Republica Moldova colectează semnificativ mai puține venituri fiscale comparativ cu alte state cu nivel similar de dezvoltare, iar acest lucru se datorează unui sistem fiscal complex și distorsionant. Concluziile se regăsesc în raportul FMI publicat la finalul misiunii de evaluare desfășurate în Republica Moldova.

Potrivit experților FMI, pentru a reduce costurile de conformare fiscală și pentru a susține creșterea economică, reformele trebuie să vizeze, în primul rând, simplificarea sistemului fiscal și eliminarea măsurilor de stimulare fiscală ineficiente. FMI indică drept exemplu scutirile și cotele reduse de TVA, care afectează eficiența proceselor de producție și nu sunt direcționate către categoriile care au cea mai mare nevoie de sprijin.

Fondul subliniază că extinderea bazei de impozitare trebuie realizată concomitent cu îmbunătățirea administrării fiscale. Acest lucru presupune utilizarea mai largă a controalelor bazate pe analiza riscurilor și aplicarea unor metode moderne de asigurare a disciplinei fiscale, astfel încât să fie colectate venituri suplimentare fără a penaliza contribuabilii corecți.

În același timp, FMI menționează că reformele fiscale ar trebui să genereze, încă din faza inițială, venituri suficiente pentru a acoperi cel puțin costurile anticipate ale reformei administrației publice. Pe termen mediu, însă, vor fi necesare surse suplimentare de venit pentru a garanta sustenabilitatea bugetului de stat.

Experții FMI atrag atenția că o eventuală creștere a poverii fiscale totale va impune revizuirea gradului de progresivitate a impozitelor pe venit și pe avere, pentru a asigura un echilibru între consolidarea bugetară și echitatea socială.