„Cuibul Pokemonilor”. BNM, transformată în azil pentru loialii politici – Durleșteanu

12 Iul. 2025, 16:11
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
12 Iul. 2025, 16:11 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fosta ministră a Finanțelor, Mariana Durleșteanu, a lansat un atac la adresa actualei guvernări, după ce Parlamentul l-a desemnat pe fostul ministru al Economiei, Dumitru Alaiba, membru în Consiliul de Supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Într-o postare , Durleșteanu a calificat instituția drept „cuibul Pokemonilor cu isprăvi politice”, acuzând o degradare a meritocrației și o transformare a BNM într-un instrument de recompensare a fidelilor politici.

„Dacă tot a făcut ‘mari isprăvi’ la Ministerul Economiei, de ce să nu fie domnul Alaiba parașutat direct la BNM?”, întreabă ironic fosta ministră, făcând aluzie la caracterul politic al numirilor recente.

Durleșteanu denunță faptul că în locul consolidării independenței și profesionalismului instituțional, autoritățile promovează aranjamente convenabile pentru un cerc restrâns, oferind funcții „nu pentru profesionalism, ci pentru loialitate și imaginea ‘vremurilor bune’”.

Ea l-a citat pe fostul președinte american Ronald Reagan: „Sărăcia unui popor este cea mai corectă pedeapsă pentru prostia lui”, sugerând că direcția actuală a guvernării ar putea avea consecințe grave pentru întreaga societate.

Candidatura fostului ministru al Finanțelor, Dumitru Alaiba a fost votată joi în cadrul Consiliului de supraveghere al BNM.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.