Cum afectează criza de cipuri producătorii auto? Pierderi de 110 miliarde de dolari

Producătorii auto vor pierde venituri de 110 miliarde de dolari din cauza deficitului global de semiconductori anul acesta. Anterior se prevedea ca pierderile să fie de 61 miliarde de dolari, iar criza va afecta producţia a 3,9 milioane de vehicule, se arată într-un raport publicat vineri de firma de consultanţă AlixPartners.

Analiștii recomandă producătorilor auto să fie „proactivi” şi să creeze pe termen lung „un lanţ de aprovizionare rezilient”, care să evite întreruperile în viitor.

În trecut, companiile auto aveau acorduri directe de furnizare cu producătorii unor anumite materii prime, inclusiv metale preţioase, cum ar fi paladiu şi platina, folosite la sistemele de purificare. O abordare mult mai directă pentru asigurarea metalelor preţioase a fost lansată după dificultăţile de pe piaţă, scrie AGERPRES.

Producătorii auto caută acum să-li dezvolte relaţii directe cu producătorii de semiconductori, a explicat Mark Wakefield, de la AlixPartners.

În trecut, companiile auto erau reticente în încheierea unor angajamente pe termen lung pentru a achiziţiona semiconductori sau alte materii prime. Acum, riscul este real. Nu există riscul potenţial de a fi afectată producţia din cauza deficitului de cipuri”, susţine Wakefield.

Separat, Ford Motor a anunţa joi că va reproiecta componentele auto pentru a folosi cipuri mai accesibile, ca răspuns la penuria globală de semiconductori.

Acest deficit în aprovizionarea cu cipuri, care afectează producătorii auto din întreaga lume, este rezultatul unei combinaţii de factori. Producătorii de automobile au închis uzinele timp de două luni în timpul pandemiei de COVID-19 de anul trecut şi au anulat comenzile de cipuri. În paralel, însă, cererea de cipuri a crescut în industria echipamentelor electronice, în condiţiile în care oamenii au fost obligaţi să stea în acasă, ceea ce a condus la creşterea vânzărilor de laptopuri şi console de jocuri video. Acum producătorii de automobile trebuie să concureze pentru cipuri cu producătorii de electronice.

#producatori auto #criza de cipuri #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.