Cum afectează criza de cipuri producătorii auto? Pierderi de 110 miliarde de dolari

Producătorii auto vor pierde venituri de 110 miliarde de dolari din cauza deficitului global de semiconductori anul acesta. Anterior se prevedea ca pierderile să fie de 61 miliarde de dolari, iar criza va afecta producţia a 3,9 milioane de vehicule, se arată într-un raport publicat vineri de firma de consultanţă AlixPartners.

Analiștii recomandă producătorilor auto să fie „proactivi” şi să creeze pe termen lung „un lanţ de aprovizionare rezilient”, care să evite întreruperile în viitor.

În trecut, companiile auto aveau acorduri directe de furnizare cu producătorii unor anumite materii prime, inclusiv metale preţioase, cum ar fi paladiu şi platina, folosite la sistemele de purificare. O abordare mult mai directă pentru asigurarea metalelor preţioase a fost lansată după dificultăţile de pe piaţă, scrie AGERPRES.

Producătorii auto caută acum să-li dezvolte relaţii directe cu producătorii de semiconductori, a explicat Mark Wakefield, de la AlixPartners.

În trecut, companiile auto erau reticente în încheierea unor angajamente pe termen lung pentru a achiziţiona semiconductori sau alte materii prime. Acum, riscul este real. Nu există riscul potenţial de a fi afectată producţia din cauza deficitului de cipuri”, susţine Wakefield.

Separat, Ford Motor a anunţa joi că va reproiecta componentele auto pentru a folosi cipuri mai accesibile, ca răspuns la penuria globală de semiconductori.

Acest deficit în aprovizionarea cu cipuri, care afectează producătorii auto din întreaga lume, este rezultatul unei combinaţii de factori. Producătorii de automobile au închis uzinele timp de două luni în timpul pandemiei de COVID-19 de anul trecut şi au anulat comenzile de cipuri. În paralel, însă, cererea de cipuri a crescut în industria echipamentelor electronice, în condiţiile în care oamenii au fost obligaţi să stea în acasă, ceea ce a condus la creşterea vânzărilor de laptopuri şi console de jocuri video. Acum producătorii de automobile trebuie să concureze pentru cipuri cu producătorii de electronice.

#producatori auto #criza de cipuri #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.