Topul bogaților din România. Ce averi au

Forbes România îți prezintă cele mai noi date despre averile celor mai bogați oameni de afaceri din România în 2021. Lista cu cele mai puternice companii locale și cu miliardarii din țara noastră o găsiți în ediția specială de anul acesta a Forbes Top 500. Revista este disponibilă din 26 noiembrie în toate magazinele Inmedio din țară și, în curând, în aplicația „Forbes România” din App Store și Google Play.

2021 a fost un an profitabil pentru bogații români, care au reușit să își crească averile în ciuda pandemiei Covid-19. Dacă în 2020, Forbes România adună pe listă 32 de persoane cu o avere netă de peste 500 de milioane de lei, anul acesta înregistrăm șapte prezențe noi sau mai puțin noi, fiind deja cunoscute în topul Forbes 500 companii.

În total, 39 de români au o avere de peste 500 de milioane de lei, care însumează venituri cumulate de peste 80 de miliarde de lei, cu 32 de miliarde mai mult decât în anul anterior. Topul Forbes al celor mai bogați oameni din România adună un număr de 18 miliardari în lei, cu 7 mai mulți decât în anul precedent. Dintre aceștia, 16, adică 88%, sunt mai bogați. Averea netă cumulată a miliardarilor în lei este de 66 de miliarde de lei, în creștere cu peste 30 de miliarde de lei față de anul precedent.

Cei mai bogați nou-intrați în top sunt Ion Stoica și Matei Zaharia, doi dintre fondatorii Databricks, cu o avere de 4,5 miliarde de lei. Compania de software are peste 2.000 de angajați și figurează în cea mai recentă ediție americană a Forbes AI 50, ocupând și poziția a cincea pe lista Cloud 100 din 2020. Printre intrările notabile de anul acesta se remarcă Dorel Goia, omul de afaceri care controlează Grupul Teraplast, care are o avere estimată la 1,1 mld. lei. Cel mai bogat român este în continuare – pentru al treilea an consecutiv – cofondatorul UiPath, Daniel Dines, a cărui avere este estimată în prezent peste 22 de miliarde de dolari, cu 14,5 mld. lei mai mult decât anul trecut. Creșterea fulminantă a lui Dines se datorează listării companiei de RPA pe Bursa din New York.

Cum arată topul:

1. Daniel Dines, UiPath – 22,2 miliarde de lei

Automatizarea pare că a evoluat spre adolescență și maturitate, iar tehnologia RPA a companiei UiPath este pe cale să devină substantiv comun.

2. Dragoș și Adrian Pavăl, Dedeman – 8,9 miliarde de lei

Compania Dedeman, deținută de frații Pavăl, a înregistrat în 2020 o majorare a cifrei de afaceri de 10,5% și a raportat un profit record de 1,4 miliarde de lei.

3. Ion Țiriac (auto, imobiliare, financiar) – 7,2 miliarde de lei

Ion Țiriac, unul dintre cei mai bogați români, continuă investițiile în sport, dar nu neglijează mediul de business și industriile în care și-a pus amprenta.

4. Ion Stoica și Matei Zaharia, Databricks – 4,5 miliarde de lei

Reprezentanți ai mediului academic, Ion Stoica și Matei Zaharia nu se gândeau că ar putea duce o companie la o evaluare de zeci de miliarde de dolari și, mai D presus de atât, să ajungă ei înșiși miliardari.

5. Anastasia Soare, Anastasia Beverly Hills – 2,5 miliarde de lei

La mai bine de un an și jumătate de la izbucnirea pandemiei de Covid-19 pe tot globul, brandurile de înfrumusețare pare că își revin din șocul suferit. La fel și rețeaua companiei Anastasia Beverly Hills, care înregistrează o scădere mai mică decât anul trecut.

6. Ștefan Vuza, Chimcomplex – 2,4 miliarde de lei

Deși ultimul an a venit cu provocări, fondatorul uneia dintre cele mai importante conglomerate de business a rămas pe poziții.

7. Zoltan Teszari, Digi Communications – 2,1 miliarde de lei

Afacerea lansată în urmă cu 27 de ani de antreprenorul Zoltan Teszari, RCS &RDS, își continuă cursa de dezvoltare în ciuda efectelor crizei sanitare asupra mediului de business.

8. Familia Talpeș, Bitdefender – 2 miliarde de lei

Ultimul an a fost unul de creștere pentru industria IT, Bitdefender reușind să marcheze performanțe impresionante. Între timp, fondatorii companiei încearcă să se adapteze noului normal.

9. Andrei Diaconescu și Victor Căpitanu, One United Properties – 1,9 miliarde de lei

Andrei Diaconescu și Victor Căpitanu au transformat One United Properties într-unul dintre cei mai mai mari dezvoltatori imobiliari prezenți pe piața locală. Acum, vor să atace și piețele externe.

10. Iulian Stanciu, eMAG – 1,8 miliarde de lei

Cu două decenii în urmă, Iulian Stanciu a prevăzut încotro se îndreaptă industria IT, punând bazele primei afaceri pe vremea când era student în anul IV.

#boagați #avere #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de hidrocarburi rusești de către China au înregistrat în aprilie 2025 un declin semnificativ, potrivit datelor oficiale ale administrației vamale chineze. Comparativ cu aceeași lună din anul trecut, importurile de cărbune și petrol din Rusia au scăzut cu aproximativ 13%, reflectând o tendință îngrijorătoare pentru economia rusă, deja afectată de pierderea piețelor europene.

Importurile de cărbune din Rusia au scăzut cu 13%, ajungând la 7,397 milioane de tone. În perioada ianuarie–aprilie 2025, volumul total importat a crescut marginal, cu doar 2% față de aceeași perioadă din 2024. Sectorul minier rusesc resimte presiunea acută a pierderii accesului la piețele occidentale și a dependenței crescute de piața chineză, care a impus taxe vamale pe cărbunele rusesc începând cu 2024, notează Reuters.

Potrivit Ministerului rus al Energiei, anul trecut, jumătate dintre companiile miniere de cărbune au înregistrat pierderi, iar firmele responsabile de circa 9% din producția totală se află în prag de faliment. Guvernul rus încearcă să salveze sectorul prin reduceri la transportul feroviar și garanții pentru export, dar eficiența acestor măsuri este pusă sub semnul întrebării, mai ales în contextul scăderii generale a cererii chineze de cărbune, care a fost în aprilie cu 16% mai mică față de anul precedent.

În paralel, importurile chineze de petrol din Rusia au scăzut cu 12,9% în aprilie, atingând 8,07 milioane de tone (circa 1,96 milioane de barili pe zi). Față de martie, scăderea a fost de 5,8%. Spre deosebire de cărbune, Beijingul a compensat această reducere prin majorarea importurilor din alte țări, totalul achizițiilor ajungând la 48,06 milioane de tone, cu 7,5% mai mult decât în aprilie 2024.

Scăderea achizițiilor s-a produs în ciuda reducerii prețului petrolului rusesc, care a atins în aprilie o medie de 55,64 dolari/baril, conform Agenției Internaționale pentru Energie. Motivele pentru care China a limitat cumpărăturile nu sunt clare, dar tensiunile geopolitice joacă un rol tot mai mare.

Primăvara aceasta, congresmeni americani din ambele partide au propus un proiect de lege care prevede introducerea unor tarife de 500% pentru toate statele care cumpără petrol rusesc, ca formă de presiune asupra Moscovei în contextul războiului din Ucraina. Senatorul Lindsey Graham și liderul republican din Senat, John Thune, au anunțat că proiectul este pregătit pentru implementare dacă administrația americană decide să adopte sancțiuni mai dure.

Totuși, Donald Trump, în urma unei recente convorbiri telefonice cu Vladimir Putin, a dat de înțeles că nu intenționează să înăsprească presiunea economică asupra Rusiei, ceea ce lasă deschisă o fereastră de incertitudine pentru evoluția relațiilor comerciale dintre Moscova și partenerii săi strategici.