Cum organizez o vacanță reușită? Sfaturi utile

Pe cât de interesantă și relaxantă poate fi o vacanță, devine puțin stresant când vine vorba de organizare. Iată de ce, îți propunem câteva sfaturi pentru a planifica o vacanță, fără multe griji.

Alege destinația. În primul rând trebuie să știi unde vrei să mergi, aici trebuie să țineți cont de interese, dar nu uita și de buget.

De cât timp ai nevoie pentru a ajunge la destinație? În dependență de destinația pe care o alegi, trebuie să decizi mergi cu mașina sau cu avionul.

Cu cine călătorești. Dacă nu pleci singur, trebuie să ții cont și de preferințele celorlați, este recomandat să planificați împreună.

Ce tip de experiențe vrei să ai? Alege ce tip de vacanță vrei să ai: de aventura, la mare, la munte, în oras, sa mergi la festivaluri, de lux, de relaxare. Aici depinde deja de necesitățile tale și dorințe.

Rezervă din timp biletele de avion. Dacă planifici o călătorie cu avionul, atunci este recomandat să rezervi biletele din timp, informează-te ce se întâmplă dacă anulezi zborul.

Rezervă-ți cazarea. Cu cât rezervi mai devreme cazarea, cu atât poți găsi prețuri mai bune. Aici de asemenea trebuie să ții cont de mai multe aspecte, una este să mergi cu copiii și alta e să mergi cu iubitul.

Cu ce te deplasezi la destinație? Decide dacă mergi cu mașina personală, închiriezi sau mergi cu transportul în comun.

Ce vrei să vizitezi? Înainte de a merge în vacanță este bine să ai și o listă de obiective pe care să le vizitezi, în acest fel, vei fi mai organizat și sigur.

Ce pui în bagaj? Organizarea bagajului cît mai eficientă te ajuta să nu ai surprize neplăcute la destinație. Dacă mergi la mare vei avea nevoie de anumite haine, iar dacă ajungi la munte vei avea nevoie de altele.

Unde vei mânca. În cazul în care nu alegi un hotel cu alimentația inclusă, decide din timp unde vei lua masa, caută din timp recomandări, locuri unde poți testa gastronomia autohtonă, sau dacă ești vegan, caută restaurantele unde vei găsi acest tip de alimente.

Pregătește actele. Verifică să ai pașaportul valabil, permisul de conducere, cartea de identitate. Daca este nevoie de viză asigura-te că o vei obține la timp. De asemenea poți sa iți faci și asigurare medicală.

Roaming si conexiune la internet. Asigură-te că ai activat serviciul de roaming și datele mobile.

#planificare #odihna #sfaturi utile #vacanta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.