De ce Sandu a promulgat legea planofării prețurilor la benzină, deși anterior planifica să o întoarcă Parlamentului

Legea cu privire la plafonarea prețurilor la produsele petroliere a fost promulgată astăzi de către Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. În urma ședinței Consiliului Suprem de Securitate din 26 februarie 2021, șefa statului a recomandat Parlamentului modificarea cadrului legal pentru plafonarea prețurilor. Necesitatea de a plafona prețurile la produsele petroliere prin lege vine ca urmare a înţelegerilor de cartel pe piaţa petrolieră şi inacțiunilor Consiliului Concurenței.

„Legea venită de la Parlament este una slabă, aceasta conține prevederi confuze, probabil introduse acolo intenționat de anumiți deputați, dar am decis că e mai bine să o semnez așa cum este și să venim cu redactări imediat după alegeri. Următorul Parlament va trebui să îmbunătățească această lege și, împreună cu Guvernul, să facă ordine în domeniu”, a spus Președintele Maia Sandu.

Șefa statului a menționat că va recomanda deputaților să modifice prevederile care se referă la modul de plafonare a prețurilor la gaz lichefiat, să racordeze legea la standardele de calitate, să corecteze formula utilizată în lege, în care se face confuzie între volum și masă.

„Promulgarea legii este un semnal dat jucătorilor de pe piață, instituțiilor menționate și politicienilor care apără interesele unor grupuri că scumpirile nejustificate și îmbogățirea ilegală a unor persoane pe spatele celor mulți nu mai sunt tolerate. Vom face ordine în instituțiile statului și vom asigura respectarea regulilor de către toți”, a afirmat doamna Maia Sandu.

Citește și:

Newsmaker: Benzina, legea și Maia Sandu. Cine și cum dă foc pieței de combustibili din Moldova?

Interviu Newsmaker: Cineva dorește să creeze un colaps de combustibil și să-l folosească în scopuri politice.

În ultimii trei ani prețul benzinei în Moldova, de fapt, S-A MICȘORAT. De ce astăzi costă 20 de lei litrul

#plafonarea prețurilor la combustibil #combustibil #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.