Decizia care dă peste cap planurile de vacanță ale moldovenilor

Începând de mâine, 15 martie, operatorul low-cost „Wizz Air” nu va mai opera zboruri din și spre Chișinău. Decizia a fost anunțată încă pe 27 februarie 2023. Ultimul zbor va fi operat astăzi, 14 martie, spre Berlin.

Compania aeriană a invocat drept motiv pentru anularea zborurilor „riscul ridicat” din spațiul aerian al Republicii Moldova. Astfel, planurile de vacanță ale moldovenilor care au rezervat bilete au fost date peste cap.

După data de 14 martie, Wizz Air va oferi zboruri suplimentare din Iași, pentru a sprijini pasagerii din Chișinău. Acest lucru presupune o nouă rută de la Iași către Berlin, precum și creșterea frecvenței zborurilor către Barcelona, Milano Bergamo, Bologna, Roma Ciampino, Roma Fiumicino, Dortmund, Larnaca, Londra Luton și Treviso din Iași, care este cea mai apropiată destinație din reţeaua Wizz Air.

Rutele de la Chișinău către Budapesta și Praga vor fi suspendate fără o alternativă directă care să le înlocuiască. Capacitatea rămasă care operează în prezent cu destinația Chișinău va fi relocată către alte destinații din rețeaua Wizz Air.

Clienții afectați, care au rezervat bilete direct prin wizzair.com sau prin aplicația pentru mobil a companiei aeriene, vor fi notificați prin e-mail și pot opta pentru rezervarea gratuită a unui alt bilet, pentru rambursarea a 120% din tariful inițial achitat sub formă de credit pentru rezervări viitoare sau rambursarea a 100% din prețul biletului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zboruri anulate #low-cost #wizz air #companie aeriana #planuri #vacanta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.