Decizia de politică monetară a BNM: rata de bază se menține la nivelul actual

Valorile principalelor instrumente de politică monetară se mențin la nivelul actual. Decizia a fost luată în ședința din data de 5 martie 2021, a Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM).Astfel, rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt este de 2,65 la sută anual. La fel, se mențin ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight – 5,15 la sută și, respectiv, 0,15 la sută anual.

Totodată, normele rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă au fost diminuate cu 2,0 puncte procentuale până la 30,0 la sută din baza de calcul.

Decizia vizează crearea condițiilor monetare care să contribuie la readucerea inflației în intervalul de variație de ± 1,5 puncte procentuale de la ținta de 5,0 la sută. Aceasta vine în continuarea măsurilor stimulative de politică monetară adoptate în a doua jumătate a anului precedent.

Astfel, decizia își propune să susțină relansarea activității economice, urmărind menținerea unei suficiențe de lichidități adecvate și, în special, a trendului ascendent al activității de creditare a economiei reale, precum și de diminuare a costului creditelor bancare. De asemenea, hotărârea este orientată spre atenuarea riscurilor asociate unui impuls fiscal negativ in contextul intensificării incertitudinii politice. Această decizie corespunde scopului strategic de echilibrare a condițiilor de intermediere financiară în monedă națională și valută.

BNM subliniază că va monitoriza în continuare situația macroeconomică internă și cea externă și la momentul oportun, fără a prejudicia obiectivul său fundamental de asigurare a stabilității prețurilor, va veni cu măsuri pentru menținerea nivelului suficient de lichiditate a băncilor licențiate, în susținerea unui sistem bancar viabil și stabil.

Următoarea ședință de promovare a politicii monetare va avea loc pe 30 aprilie 2021.

#Rata de bază #Banca Națională #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.