Deja se fac „pariuri”. Cine ar putea fi noul director al CNA? Două candidaturi se vehiculează în presă

După ce ieri vicepreședintele Parlamentului Mihai Popșoi a anunțat că vor fi demise mai mulți conducători de instituții de stat subordonate Parlamentului și Guvernului, odată cu învestirea în funcție a noului Guvern Gavriliță, astăzi, în presă a început deja a vehicula numele unor persoane, care ar putea fi numite în unele întreprinderi, scrie Realitatea.md.

Unul din numele care se zvonește că ar urma să fie numit la conducerea Centrului Național Anticorupție (CNA), după ce va fi demis actualul, ar fi vorba de ex-procurorul anticorupție Eugeniu Rurac, care a demisionat din Procuratură la începutul anului 2020.

Presa a scris anterior că Rurac urma să fie numit director general adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, lucru care nu s-a confirmat până în prezent.

Un alt nume care se vehiculează că ar putea ocupa șefia CNA este cel al deputatei PAS, Olesea Stamate, care ieri a fost numită președintă a Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.

#demisii #functie #Director #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, construit pe o creștere economică de 2,4% și un PIB nominal estimat la 377,2 miliarde lei. Veniturile bugetului public național ar urma să urce cu 7,3%, cheltuielile cu 9%, iar deficitul să atingă 5,7% din PIB, în contextul accelerării investițiilor și al reformelor din Planul de Creștere susținut de UE.

Guvernul mizează pe datorie nouă și pe creșterea costurilor cu dobânzile pentru a susține bugetul din 2026. Serviciul datoriei urcă cu 43,3%, până la 6,166,7 mil. lei (1,6% din PIB), iar presiunea vine din dobânzile la datoria internă (salt de la 2,486,3 la 4,118,9 mil. lei).

La capitolul finanțare, Finanțele mizează pe intrări de împrumuturi externe de 17,259,6 mil. lei, dintre care 11,366,4 mil. lei direct pentru susținerea bugetului, restul pentru proiecte, în timp ce rambursările externe sunt planificate la 4,254,5 mil. lei. Principalii creditori prognozați: UE (6,309,0 mil. lei), Banca Mondială (5,076,6 mil. lei), AFD (2,042,3 mil. lei), BERD (1,935,1 mil. lei) și BEI (1,408,9 mil. lei).

Cheltuielile curente rămân la niveluul de 89,6% din total în 2026 (adică 138,832,1 mil. lei, +9,339,8 mil. vs. 2025 precizat). Cheltuielile de personal sunt proiectate la 32,795,5 mil. lei, alimentate inclusiv de majorarea valorii de referință în sistemul de salarizare bugetar de la 2.200 la 2.400 lei din ianuarie.

Expunerea prin garanțiile de stat urcă, la 31 decembrie 2026, până la 8,897,4 mil. lei. Plafonul programului „Prima Casă” se majorează la 5,500,0 mil. lei (de la 4,900,0 mil. în 2025), în timp ce garanțiile externe însumează 3,397,4 mil. lei.

Pe datoria internă, nota de fundamentare estimează 63,066,4 mil. lei la finele lui 2026 (16,7% din PIB), iar pentru 2027–2028 se anticipează creșteri suplimentare ale stocului, semn că presiunea pe finanțarea prin VMS va continua și după 2026.