Democrația moldovenească, în agonie. Ne ținem de mână cu Papua Noua Guinee

Potrivit «Indicelui anual al democrației”», realizat de The Economist, țările de pe planetă care cunosc anul acesta cea mai mare îmbunătățire a stării democrației sunt Indonezia (locul 52) și… Moldova (69), pe când Rusia s-a prăbușit pe locul 124, după Etiopia aflată în plin război civil.

De exemplu, România se situează pe locul 61, exact înainte de Mongolia şi Serbia, iar Republica Moldova puţin mai jos, pe locul 69, însă în continuare în categoria „democraţie deficitară” (însă remediabilă). Țra noastră este pe aceiași poziției cu Papua Noua Guinee.

Țările scandinave, în topul democrațiilor

Norvegia continuă să conducă în topul democraţiilor, studiul acordând acestui stat scandinav cele mai mari punctaje la trei din cinci categorii.

Ea este urmată de Noua Zeelandă, care a urcat de pe locul al patrulea, şi de Suedia, Finlanda, Islanda şi Danemarca.

Două mari state europene au primit însă critici în studiul EIU.

Spania a fost coborâtă la gradul de ”democraţie deficientă” în urma unui scor redus la capitolul independenţa justiţiei, din cauza disputelor politice legate de numirea judecătorilor.

Marea Britanie, deşi rămâne o ”democraţie deplină”, a coborât în clasament în urma câtorva scandaluri care au subminat încrederea în guvern, notează autorii studiului. Prim-ministrul Boris Johnson se confruntă de multe săptămâni cu critici interne din cauza scandalului petrecerilor organizate în timpul pandemiei.

21 de democraţii depline din cele aproape 200 de ţări ale planetei

Democraţiile totale sunt doar 21 la număr, din cele aproape 200 de ţări ale planetei. Toate democraţiile reale sunt situate în emisfera de nord, cu câteva excepţii: Australia, Noua Zeelandă şi… Uruguay.

Majoritatea celorlalte ţări europene, precum şi Statele Unite, se află în categoria “democraţiilor deficitare” (flawed democracy). Pe ultimul loc de pe planetă se află Afganistanul, care a coborât anul acesta sub Coreea de Nord şi Birmania (Myanmar).

Moldova – democraţie deficitară

România se situează pe locul 61, exact înainte de Mongolia şi Serbia, iar Republica Moldova puţin mai jos, pe locul 69, însă în continuare în categoria “democraţie deficitară” (însă remediabilă). De altfel, printre ţările de pe întreaga planetă pe care studiul le găseşte a fi trecut prin cea mai mare îmbunătăţire a scorului lor global, studiul menţionează Indonezia şi… Moldova. Ucraina „regim hybrid“, Rusia, „regim autoritar“ Ucraina, în schimb, este şi mai jos, pe locul 86, în categoria „regim hybrid“, iar mult dedesubt — Rusia, cu 124, la rubrica „regim autoritar“, prinsă între Etiopia şi Niger, Rusia situându-se aşadar, din punctul de vedere al democraţiei, sub Etiopia aflată în plin război civil.

Totuşi, ţara asupra căreia şi-a concentrat atenţia studiul este China. Intitulat chiar „Provocarea China“, el observă că, împotriva aşteptărilor analiştilor occidentali, China nu a devenit mai democratică pe măsură ce i-a crescut nivelul de bogăţie. Dimpotrivă, a devenit „mai puţin liberă“, fiind clasificată în raportul EIU drept un „regim autoritar“. Activişti pentru drepturile omului afirmă că în China cresc constant nivelul de supraveghere, represiunea împotriva criticilor guvernului, a disidenţilor şi minorităţilor precum uigurii musulmani.

#democrațițe #agonie #indice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Primăria municipiului Chișinău a publicat proiectul bugetului municipal pentru anul 2026, care prevede venituri totale de 9,59 miliarde de lei și cheltuieli de 10,73 miliarde de lei, rezultând un deficit bugetar de 1,14 miliarde de lei. Aproape jumătate din venituri provin din transferuri de la bugetul de stat, în special pentru educație, asistență socială și infrastructură rutieră.

Potrivit documentului, transferurile de la bugetul de stat sunt estimate la 4,95 miliarde de lei, dintre care peste 4,37 miliarde de lei sunt destinate sistemului de învățământ. Veniturile proprii ale municipiului sunt prognozate la circa 4,1 miliarde de lei, cele mai mari sume fiind generate din impozitul pe venit al persoanelor fizice, taxele pentru unitățile comerciale, impozitul pe bunurile imobiliare și taxa de cazare.

La capitolul cheltuieli, educația rămâne prioritară, cu alocări de peste 5,08 miliarde de lei, adică aproape jumătate din bugetul total. Urmează transportul public și infrastructura drumurilor, cu peste 2,55 miliarde de lei, inclusiv finanțări pentru Regia Transport Electric și Parcul Urban de Autobuze. Pentru gospodăria locativ-comunală și amenajarea teritoriului sunt prevăzute aproximativ 2,12 miliarde de lei.

Bugetul mai prevede 214,4 milioane de lei pentru iluminatul stradal, 89,2 milioane de lei pentru proiectul „Deșeuri solide”, precum și 60,2 milioane de lei pentru ocrotirea sănătății, destinate în special modernizării instituțiilor medico-sanitare municipale. Fondul de rezervă al municipiului este stabilit la 10 milioane de lei.

Pentru acoperirea deficitului bugetar, autoritățile municipale mizează pe împrumuturi interne și externe, dar și pe utilizarea soldului de mijloace bănești existent la începutul anului 2026. Proiectul bugetului urmează să fie examinat și dezbătut în Consiliul Municipal Chișinău.