Democrația moldovenească, în agonie. Ne ținem de mână cu Papua Noua Guinee

Potrivit «Indicelui anual al democrației”», realizat de The Economist, țările de pe planetă care cunosc anul acesta cea mai mare îmbunătățire a stării democrației sunt Indonezia (locul 52) și… Moldova (69), pe când Rusia s-a prăbușit pe locul 124, după Etiopia aflată în plin război civil.

De exemplu, România se situează pe locul 61, exact înainte de Mongolia şi Serbia, iar Republica Moldova puţin mai jos, pe locul 69, însă în continuare în categoria „democraţie deficitară” (însă remediabilă). Țra noastră este pe aceiași poziției cu Papua Noua Guinee.

Țările scandinave, în topul democrațiilor

Norvegia continuă să conducă în topul democraţiilor, studiul acordând acestui stat scandinav cele mai mari punctaje la trei din cinci categorii.

Ea este urmată de Noua Zeelandă, care a urcat de pe locul al patrulea, şi de Suedia, Finlanda, Islanda şi Danemarca.

Două mari state europene au primit însă critici în studiul EIU.

Spania a fost coborâtă la gradul de ”democraţie deficientă” în urma unui scor redus la capitolul independenţa justiţiei, din cauza disputelor politice legate de numirea judecătorilor.

Marea Britanie, deşi rămâne o ”democraţie deplină”, a coborât în clasament în urma câtorva scandaluri care au subminat încrederea în guvern, notează autorii studiului. Prim-ministrul Boris Johnson se confruntă de multe săptămâni cu critici interne din cauza scandalului petrecerilor organizate în timpul pandemiei.

21 de democraţii depline din cele aproape 200 de ţări ale planetei

Democraţiile totale sunt doar 21 la număr, din cele aproape 200 de ţări ale planetei. Toate democraţiile reale sunt situate în emisfera de nord, cu câteva excepţii: Australia, Noua Zeelandă şi… Uruguay.

Majoritatea celorlalte ţări europene, precum şi Statele Unite, se află în categoria “democraţiilor deficitare” (flawed democracy). Pe ultimul loc de pe planetă se află Afganistanul, care a coborât anul acesta sub Coreea de Nord şi Birmania (Myanmar).

Moldova – democraţie deficitară

România se situează pe locul 61, exact înainte de Mongolia şi Serbia, iar Republica Moldova puţin mai jos, pe locul 69, însă în continuare în categoria “democraţie deficitară” (însă remediabilă). De altfel, printre ţările de pe întreaga planetă pe care studiul le găseşte a fi trecut prin cea mai mare îmbunătăţire a scorului lor global, studiul menţionează Indonezia şi… Moldova. Ucraina „regim hybrid“, Rusia, „regim autoritar“ Ucraina, în schimb, este şi mai jos, pe locul 86, în categoria „regim hybrid“, iar mult dedesubt — Rusia, cu 124, la rubrica „regim autoritar“, prinsă între Etiopia şi Niger, Rusia situându-se aşadar, din punctul de vedere al democraţiei, sub Etiopia aflată în plin război civil.

Totuşi, ţara asupra căreia şi-a concentrat atenţia studiul este China. Intitulat chiar „Provocarea China“, el observă că, împotriva aşteptărilor analiştilor occidentali, China nu a devenit mai democratică pe măsură ce i-a crescut nivelul de bogăţie. Dimpotrivă, a devenit „mai puţin liberă“, fiind clasificată în raportul EIU drept un „regim autoritar“. Activişti pentru drepturile omului afirmă că în China cresc constant nivelul de supraveghere, represiunea împotriva criticilor guvernului, a disidenţilor şi minorităţilor precum uigurii musulmani.

#democrațițe #agonie #indice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.