Democrația moldovenească, în agonie. Ne ținem de mână cu Papua Noua Guinee

Potrivit «Indicelui anual al democrației”», realizat de The Economist, țările de pe planetă care cunosc anul acesta cea mai mare îmbunătățire a stării democrației sunt Indonezia (locul 52) și… Moldova (69), pe când Rusia s-a prăbușit pe locul 124, după Etiopia aflată în plin război civil.

De exemplu, România se situează pe locul 61, exact înainte de Mongolia şi Serbia, iar Republica Moldova puţin mai jos, pe locul 69, însă în continuare în categoria „democraţie deficitară” (însă remediabilă). Țra noastră este pe aceiași poziției cu Papua Noua Guinee.

Țările scandinave, în topul democrațiilor

Norvegia continuă să conducă în topul democraţiilor, studiul acordând acestui stat scandinav cele mai mari punctaje la trei din cinci categorii.

Ea este urmată de Noua Zeelandă, care a urcat de pe locul al patrulea, şi de Suedia, Finlanda, Islanda şi Danemarca.

Două mari state europene au primit însă critici în studiul EIU.

Spania a fost coborâtă la gradul de ”democraţie deficientă” în urma unui scor redus la capitolul independenţa justiţiei, din cauza disputelor politice legate de numirea judecătorilor.

Marea Britanie, deşi rămâne o ”democraţie deplină”, a coborât în clasament în urma câtorva scandaluri care au subminat încrederea în guvern, notează autorii studiului. Prim-ministrul Boris Johnson se confruntă de multe săptămâni cu critici interne din cauza scandalului petrecerilor organizate în timpul pandemiei.

21 de democraţii depline din cele aproape 200 de ţări ale planetei

Democraţiile totale sunt doar 21 la număr, din cele aproape 200 de ţări ale planetei. Toate democraţiile reale sunt situate în emisfera de nord, cu câteva excepţii: Australia, Noua Zeelandă şi… Uruguay.

Majoritatea celorlalte ţări europene, precum şi Statele Unite, se află în categoria “democraţiilor deficitare” (flawed democracy). Pe ultimul loc de pe planetă se află Afganistanul, care a coborât anul acesta sub Coreea de Nord şi Birmania (Myanmar).

Moldova – democraţie deficitară

România se situează pe locul 61, exact înainte de Mongolia şi Serbia, iar Republica Moldova puţin mai jos, pe locul 69, însă în continuare în categoria “democraţie deficitară” (însă remediabilă). De altfel, printre ţările de pe întreaga planetă pe care studiul le găseşte a fi trecut prin cea mai mare îmbunătăţire a scorului lor global, studiul menţionează Indonezia şi… Moldova. Ucraina „regim hybrid“, Rusia, „regim autoritar“ Ucraina, în schimb, este şi mai jos, pe locul 86, în categoria „regim hybrid“, iar mult dedesubt — Rusia, cu 124, la rubrica „regim autoritar“, prinsă între Etiopia şi Niger, Rusia situându-se aşadar, din punctul de vedere al democraţiei, sub Etiopia aflată în plin război civil.

Totuşi, ţara asupra căreia şi-a concentrat atenţia studiul este China. Intitulat chiar „Provocarea China“, el observă că, împotriva aşteptărilor analiştilor occidentali, China nu a devenit mai democratică pe măsură ce i-a crescut nivelul de bogăţie. Dimpotrivă, a devenit „mai puţin liberă“, fiind clasificată în raportul EIU drept un „regim autoritar“. Activişti pentru drepturile omului afirmă că în China cresc constant nivelul de supraveghere, represiunea împotriva criticilor guvernului, a disidenţilor şi minorităţilor precum uigurii musulmani.

#democrațițe #agonie #indice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.