Democrația moldovenească, în agonie. Ne ținem de mână cu Papua Noua Guinee

Potrivit «Indicelui anual al democrației”», realizat de The Economist, țările de pe planetă care cunosc anul acesta cea mai mare îmbunătățire a stării democrației sunt Indonezia (locul 52) și… Moldova (69), pe când Rusia s-a prăbușit pe locul 124, după Etiopia aflată în plin război civil.

De exemplu, România se situează pe locul 61, exact înainte de Mongolia şi Serbia, iar Republica Moldova puţin mai jos, pe locul 69, însă în continuare în categoria „democraţie deficitară” (însă remediabilă). Țra noastră este pe aceiași poziției cu Papua Noua Guinee.

Țările scandinave, în topul democrațiilor

Norvegia continuă să conducă în topul democraţiilor, studiul acordând acestui stat scandinav cele mai mari punctaje la trei din cinci categorii.

Ea este urmată de Noua Zeelandă, care a urcat de pe locul al patrulea, şi de Suedia, Finlanda, Islanda şi Danemarca.

Două mari state europene au primit însă critici în studiul EIU.

Spania a fost coborâtă la gradul de ”democraţie deficientă” în urma unui scor redus la capitolul independenţa justiţiei, din cauza disputelor politice legate de numirea judecătorilor.

Marea Britanie, deşi rămâne o ”democraţie deplină”, a coborât în clasament în urma câtorva scandaluri care au subminat încrederea în guvern, notează autorii studiului. Prim-ministrul Boris Johnson se confruntă de multe săptămâni cu critici interne din cauza scandalului petrecerilor organizate în timpul pandemiei.

21 de democraţii depline din cele aproape 200 de ţări ale planetei

Democraţiile totale sunt doar 21 la număr, din cele aproape 200 de ţări ale planetei. Toate democraţiile reale sunt situate în emisfera de nord, cu câteva excepţii: Australia, Noua Zeelandă şi… Uruguay.

Majoritatea celorlalte ţări europene, precum şi Statele Unite, se află în categoria “democraţiilor deficitare” (flawed democracy). Pe ultimul loc de pe planetă se află Afganistanul, care a coborât anul acesta sub Coreea de Nord şi Birmania (Myanmar).

Moldova – democraţie deficitară

România se situează pe locul 61, exact înainte de Mongolia şi Serbia, iar Republica Moldova puţin mai jos, pe locul 69, însă în continuare în categoria “democraţie deficitară” (însă remediabilă). De altfel, printre ţările de pe întreaga planetă pe care studiul le găseşte a fi trecut prin cea mai mare îmbunătăţire a scorului lor global, studiul menţionează Indonezia şi… Moldova. Ucraina „regim hybrid“, Rusia, „regim autoritar“ Ucraina, în schimb, este şi mai jos, pe locul 86, în categoria „regim hybrid“, iar mult dedesubt — Rusia, cu 124, la rubrica „regim autoritar“, prinsă între Etiopia şi Niger, Rusia situându-se aşadar, din punctul de vedere al democraţiei, sub Etiopia aflată în plin război civil.

Totuşi, ţara asupra căreia şi-a concentrat atenţia studiul este China. Intitulat chiar „Provocarea China“, el observă că, împotriva aşteptărilor analiştilor occidentali, China nu a devenit mai democratică pe măsură ce i-a crescut nivelul de bogăţie. Dimpotrivă, a devenit „mai puţin liberă“, fiind clasificată în raportul EIU drept un „regim autoritar“. Activişti pentru drepturile omului afirmă că în China cresc constant nivelul de supraveghere, represiunea împotriva criticilor guvernului, a disidenţilor şi minorităţilor precum uigurii musulmani.

#democrațițe #agonie #indice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.