DEX economic. Ce înseamnă capitalizarea de piață și ce poate indica despre o companie

Dacă citești articole despre piața bursieră, economie sau faci invetiții în acțiuni, atunci la sigur ai întâlnit termenul de capitalizare de piață. Dar ce este capitalizarea de piață și ce date poate indica despre o companie?

Definiție

Capitalizarea de piață sau, în engleză „market cap” se referă la valoarea de piață a tuturor acțiunilor unei companii, care de obicei este exprimată în moneda în care sunt listate acțiunile companiei. Capitalizarea de piață se calculează prin înmulțirea numărului total al acțiunilor cu prețul curent de piață al unei acțiuni.

Exemplu: Compania X are 10.000 de acțiuni în circulație, valoarea actuală de piață a unei acțiuni este de 100 USD. Capitalizarea de piață a Companiei X ar fi de 1 000 000 de dolari (10 000 x 100).

Ce indică capitalizarea de piață despre o companie?

Capitalizarea de piață indică dimensiunea globală a companiei. Investitorii sunt interesați de dimensiunea globală a companiei, ea reprezintă o imagine de ansamblu asupra profilului de risc / recompensă al companiei.

Pentru a calcula capitalizarea de piață avem nevoie de două variabile:

Numărul de acțiuni aflate în circulație
Prețul acțiunilor

Așadar, capitalizarea sa de piață, la fel ca și acțiunile companiei fluctuează pe parcursul zilei în funcție de nivelul cererii și al ofertei de pe piață.

Numărul de acțiuni emise, nu se modifică la fel de des ca prețul acțiunilor, dar poate fi modificată din când în când.

Uneori, companiile pot emite acțiuni noi, pot crește valoarea acțiunilor sau pot răscumpăra acțiuni, reducând astfel numărul acțiunilor aflate în circulație. Odată ce se schimbă numărul acțiunilor se schimbă și capitalizarea de piață.

#capitalizare de piata #companii #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie