Din 2022 bugetarilor li se va întoarce „al 13 salariu”. Proiectul politicii fiscale și vamale, votate în prima lectură

Începând cu anul 2022, încasările din taxa pentru folosirea drumurilor va fi alocată integral unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi – satelor (comunelor) şi orașelor (municipiilor), fapt care ar spori capacitățile primăriilor pentru finanțarea infrastructurii drumurilor publice locale din teritoriul administrat. O asemenea decizie se prevede în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul viitor, care a fost votat astăzi, 25 noiembrie în prima lectură de către deputați, în cadrul ședinței plenare, cu votul a 55 de deputați, scrie Realitatea.md.

Potrivit proiectului, dacă în prezent unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi beneficiază de 50% din încasările din taxa pentru folosirea drumurilor, din 2022, bugetele locale vor fi suplinite cu 434 de milioane de lei, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor.

Documentul mai prevede creșterea de la 2 200 de lei până la 3 100 de lei a salariului minim al personalului în sectorul bugetar și revenirea la acordarea premiului anual (al 13 salariu) pentru angajații din sectorul bugetar.

Proiectul politicii fiscale și vamale prevede modificarea a zece acte legislative, inclusiv Codul fiscal, Legea privind finanțele publice locale, Codul vamal, Codul contravențional al Republicii Moldova etc.

În politica fiscală și vamală pentru anul viitor este prevăzută majorarea cuantumului scutirilor persoanelor fizice de la 25 200 de lei la 27 000 de lei (scutirea personală), de la 30 000 de lei la 31 500 de lei (scutirea personală majoră) și de la 18 900 până la 19 800 de lei (scutirea majoră pentru soț/soție). Se propune dublarea scutirii și pentru persoanele întreținute (copii) de la 4 500 de lei la 9 000 de lei.

Totodată, urmează a fi majorată cota impozitului pe venit reținut la sursa de plată din câștigurile la jocurile de noroc de la 12% la 18%. Modificarea este în corespundere cu practicile statelor europene.

De asemenea, sunt revăzute accize la următoarele produse din tutun: țigări de foi (inclusiv cele cu capete tăiate) şi trabucuri, care conţin tutun și alte ţigări de foi, trabucuri şi ţigarete conţinînd înlocuitori de tutun. O altă măsură se referă la reglementarea cotelor accizei pentru cartușe și rezerve pentru țigarete electronice, preparate destinate utilizării în cartușe și rezerve pentru țigarete electronice.

Concomitent, se propune anularea accizei suplimentare pentru mijloacele de transport importate în scopuri medicale și a taxei pentru serviciile de telefonie mobilă de 2,5% pe care specialiștii au considerat-o depășită.

În același timp, se prevede anularea scutirii de impozitul pe venit reținut la sursă pentru achizițiile de deșeuri de metale, hârtie, plastic și altele.

Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, a menționat că măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2022 au drept scop consolidarea veniturilor bugetare printr-o administrare fiscală și vamală eficientă, soluționarea constrângerilor economice și asigurarea dezvoltării durabile a Republicii Moldova, în contextul proceselor economice și sociale existente.

Conform ministrului, propunerile care au fost înglobate în proiectul noii politici au fost discutate prealabil cu reprezentanții mediului de afaceri, asociațiilor de business, autorităților publice locale, patronatelor și sindicatelor.

#politica fiscală #salariu #bugetari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.