Din 2022 bugetarilor li se va întoarce „al 13 salariu”. Proiectul politicii fiscale și vamale, votate în prima lectură

Începând cu anul 2022, încasările din taxa pentru folosirea drumurilor va fi alocată integral unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi – satelor (comunelor) şi orașelor (municipiilor), fapt care ar spori capacitățile primăriilor pentru finanțarea infrastructurii drumurilor publice locale din teritoriul administrat. O asemenea decizie se prevede în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul viitor, care a fost votat astăzi, 25 noiembrie în prima lectură de către deputați, în cadrul ședinței plenare, cu votul a 55 de deputați, scrie Realitatea.md.

Potrivit proiectului, dacă în prezent unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi beneficiază de 50% din încasările din taxa pentru folosirea drumurilor, din 2022, bugetele locale vor fi suplinite cu 434 de milioane de lei, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor.

Documentul mai prevede creșterea de la 2 200 de lei până la 3 100 de lei a salariului minim al personalului în sectorul bugetar și revenirea la acordarea premiului anual (al 13 salariu) pentru angajații din sectorul bugetar.

Proiectul politicii fiscale și vamale prevede modificarea a zece acte legislative, inclusiv Codul fiscal, Legea privind finanțele publice locale, Codul vamal, Codul contravențional al Republicii Moldova etc.

În politica fiscală și vamală pentru anul viitor este prevăzută majorarea cuantumului scutirilor persoanelor fizice de la 25 200 de lei la 27 000 de lei (scutirea personală), de la 30 000 de lei la 31 500 de lei (scutirea personală majoră) și de la 18 900 până la 19 800 de lei (scutirea majoră pentru soț/soție). Se propune dublarea scutirii și pentru persoanele întreținute (copii) de la 4 500 de lei la 9 000 de lei.

Totodată, urmează a fi majorată cota impozitului pe venit reținut la sursa de plată din câștigurile la jocurile de noroc de la 12% la 18%. Modificarea este în corespundere cu practicile statelor europene.

De asemenea, sunt revăzute accize la următoarele produse din tutun: țigări de foi (inclusiv cele cu capete tăiate) şi trabucuri, care conţin tutun și alte ţigări de foi, trabucuri şi ţigarete conţinînd înlocuitori de tutun. O altă măsură se referă la reglementarea cotelor accizei pentru cartușe și rezerve pentru țigarete electronice, preparate destinate utilizării în cartușe și rezerve pentru țigarete electronice.

Concomitent, se propune anularea accizei suplimentare pentru mijloacele de transport importate în scopuri medicale și a taxei pentru serviciile de telefonie mobilă de 2,5% pe care specialiștii au considerat-o depășită.

În același timp, se prevede anularea scutirii de impozitul pe venit reținut la sursă pentru achizițiile de deșeuri de metale, hârtie, plastic și altele.

Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, a menționat că măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2022 au drept scop consolidarea veniturilor bugetare printr-o administrare fiscală și vamală eficientă, soluționarea constrângerilor economice și asigurarea dezvoltării durabile a Republicii Moldova, în contextul proceselor economice și sociale existente.

Conform ministrului, propunerile care au fost înglobate în proiectul noii politici au fost discutate prealabil cu reprezentanții mediului de afaceri, asociațiilor de business, autorităților publice locale, patronatelor și sindicatelor.

#politica fiscală #salariu #bugetari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”