Din 2022 bugetarilor li se va întoarce „al 13 salariu”. Proiectul politicii fiscale și vamale, votate în prima lectură

Începând cu anul 2022, încasările din taxa pentru folosirea drumurilor va fi alocată integral unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi – satelor (comunelor) şi orașelor (municipiilor), fapt care ar spori capacitățile primăriilor pentru finanțarea infrastructurii drumurilor publice locale din teritoriul administrat. O asemenea decizie se prevede în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul viitor, care a fost votat astăzi, 25 noiembrie în prima lectură de către deputați, în cadrul ședinței plenare, cu votul a 55 de deputați, scrie Realitatea.md.

Potrivit proiectului, dacă în prezent unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi beneficiază de 50% din încasările din taxa pentru folosirea drumurilor, din 2022, bugetele locale vor fi suplinite cu 434 de milioane de lei, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor.

Documentul mai prevede creșterea de la 2 200 de lei până la 3 100 de lei a salariului minim al personalului în sectorul bugetar și revenirea la acordarea premiului anual (al 13 salariu) pentru angajații din sectorul bugetar.

Proiectul politicii fiscale și vamale prevede modificarea a zece acte legislative, inclusiv Codul fiscal, Legea privind finanțele publice locale, Codul vamal, Codul contravențional al Republicii Moldova etc.

În politica fiscală și vamală pentru anul viitor este prevăzută majorarea cuantumului scutirilor persoanelor fizice de la 25 200 de lei la 27 000 de lei (scutirea personală), de la 30 000 de lei la 31 500 de lei (scutirea personală majoră) și de la 18 900 până la 19 800 de lei (scutirea majoră pentru soț/soție). Se propune dublarea scutirii și pentru persoanele întreținute (copii) de la 4 500 de lei la 9 000 de lei.

Totodată, urmează a fi majorată cota impozitului pe venit reținut la sursa de plată din câștigurile la jocurile de noroc de la 12% la 18%. Modificarea este în corespundere cu practicile statelor europene.

De asemenea, sunt revăzute accize la următoarele produse din tutun: țigări de foi (inclusiv cele cu capete tăiate) şi trabucuri, care conţin tutun și alte ţigări de foi, trabucuri şi ţigarete conţinînd înlocuitori de tutun. O altă măsură se referă la reglementarea cotelor accizei pentru cartușe și rezerve pentru țigarete electronice, preparate destinate utilizării în cartușe și rezerve pentru țigarete electronice.

Concomitent, se propune anularea accizei suplimentare pentru mijloacele de transport importate în scopuri medicale și a taxei pentru serviciile de telefonie mobilă de 2,5% pe care specialiștii au considerat-o depășită.

În același timp, se prevede anularea scutirii de impozitul pe venit reținut la sursă pentru achizițiile de deșeuri de metale, hârtie, plastic și altele.

Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, a menționat că măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2022 au drept scop consolidarea veniturilor bugetare printr-o administrare fiscală și vamală eficientă, soluționarea constrângerilor economice și asigurarea dezvoltării durabile a Republicii Moldova, în contextul proceselor economice și sociale existente.

Conform ministrului, propunerile care au fost înglobate în proiectul noii politici au fost discutate prealabil cu reprezentanții mediului de afaceri, asociațiilor de business, autorităților publice locale, patronatelor și sindicatelor.

#politica fiscală #salariu #bugetari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.