Din 2022 bugetarilor li se va întoarce „al 13 salariu”. Proiectul politicii fiscale și vamale, votate în prima lectură

Începând cu anul 2022, încasările din taxa pentru folosirea drumurilor va fi alocată integral unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi – satelor (comunelor) şi orașelor (municipiilor), fapt care ar spori capacitățile primăriilor pentru finanțarea infrastructurii drumurilor publice locale din teritoriul administrat. O asemenea decizie se prevede în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul viitor, care a fost votat astăzi, 25 noiembrie în prima lectură de către deputați, în cadrul ședinței plenare, cu votul a 55 de deputați, scrie Realitatea.md.

Potrivit proiectului, dacă în prezent unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi beneficiază de 50% din încasările din taxa pentru folosirea drumurilor, din 2022, bugetele locale vor fi suplinite cu 434 de milioane de lei, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor.

Documentul mai prevede creșterea de la 2 200 de lei până la 3 100 de lei a salariului minim al personalului în sectorul bugetar și revenirea la acordarea premiului anual (al 13 salariu) pentru angajații din sectorul bugetar.

Proiectul politicii fiscale și vamale prevede modificarea a zece acte legislative, inclusiv Codul fiscal, Legea privind finanțele publice locale, Codul vamal, Codul contravențional al Republicii Moldova etc.

În politica fiscală și vamală pentru anul viitor este prevăzută majorarea cuantumului scutirilor persoanelor fizice de la 25 200 de lei la 27 000 de lei (scutirea personală), de la 30 000 de lei la 31 500 de lei (scutirea personală majoră) și de la 18 900 până la 19 800 de lei (scutirea majoră pentru soț/soție). Se propune dublarea scutirii și pentru persoanele întreținute (copii) de la 4 500 de lei la 9 000 de lei.

Totodată, urmează a fi majorată cota impozitului pe venit reținut la sursa de plată din câștigurile la jocurile de noroc de la 12% la 18%. Modificarea este în corespundere cu practicile statelor europene.

De asemenea, sunt revăzute accize la următoarele produse din tutun: țigări de foi (inclusiv cele cu capete tăiate) şi trabucuri, care conţin tutun și alte ţigări de foi, trabucuri şi ţigarete conţinînd înlocuitori de tutun. O altă măsură se referă la reglementarea cotelor accizei pentru cartușe și rezerve pentru țigarete electronice, preparate destinate utilizării în cartușe și rezerve pentru țigarete electronice.

Concomitent, se propune anularea accizei suplimentare pentru mijloacele de transport importate în scopuri medicale și a taxei pentru serviciile de telefonie mobilă de 2,5% pe care specialiștii au considerat-o depășită.

În același timp, se prevede anularea scutirii de impozitul pe venit reținut la sursă pentru achizițiile de deșeuri de metale, hârtie, plastic și altele.

Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, a menționat că măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2022 au drept scop consolidarea veniturilor bugetare printr-o administrare fiscală și vamală eficientă, soluționarea constrângerilor economice și asigurarea dezvoltării durabile a Republicii Moldova, în contextul proceselor economice și sociale existente.

Conform ministrului, propunerile care au fost înglobate în proiectul noii politici au fost discutate prealabil cu reprezentanții mediului de afaceri, asociațiilor de business, autorităților publice locale, patronatelor și sindicatelor.

#politica fiscală #salariu #bugetari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Din 1 aprilie, se va aplica un tarif uniform pentru serviciul de distribuție a gazelor naturale în Republica Moldova, potrivit unui proiect de hotărâre propus pentru consultări publice și care urmează să fie examinat în ședința din 10 martie a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

Documentul prevede stabilirea unor tarife unice pentru distribuția gazelor, diferențiate doar în funcție de nivelul de presiune al rețelei. Astfel, tariful ar urma să fie de 387 lei pentru o mie de metri cubi pentru rețelele de presiune înaltă, 1 410 lei pentru presiune medie și 4 921 lei pentru presiune joasă.

Proiectul introduce și un mecanism de plăți compensatorii de egalizare între operatorii sistemelor de distribuție, pentru ca fiecare companie să își poată recupera veniturile reglementate. Conform metodologiei, valorile pozitive indică sumele pe care operatorii trebuie să le achite în mecanismul de egalizare, iar valorile negative reprezintă compensațiile pe care aceștia le vor primi.

Datele din anexă arată că, pentru distribuția gazelor prin rețele de presiune joasă către consumatorii finali, „Chișinău-gaz” ar urma să achite 2 490 lei pentru fiecare o mie de metri cubi distribuiți, F.P.C. „Lăcătuș” S.R.L. – 3 767 lei, iar Î.C.S. „Nord Gaz – Sîngerei” S.R.L. – 3 357 lei. În același timp, mai mulți operatori ar urma să primească compensații, printre cei cu cele mai mari sume fiind S.R.L. „Faitec-M” cu 6 990 lei pentru o mie de metri cubi, „Cimișlia-gaz”, cu 6 489 lei pentru o mie de metri cubi, „Taraclia-gaz”, cu 5 430 lei, „Ștefan Vodă-gaz”, cu 4 383 lei, „Edineț-gaz”, cu 4 171 lei și „Orhei-gaz”, cu 3 790 lei.

Mecanismul de compensare va fi aplicat pentru 17 operatori ai sistemelor de distribuție, iar fluxurile financiare vor fi gestionate de „Chișinău-gaz”, desemnată drept entitate de reconciliere. Proiectul mai prevede abrogarea hotărârilor prin care au fost stabilite până acum tarife separate pentru operatorii de distribuție.

Anterior, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a explicat structura tarifului final al gazelor: costul de achiziție reprezintă aproximativ 60 la sută din preț, distribuția circa 28 la sută, transportul intern 2 la sută, furnizarea 4 la sută, iar restul sunt devieri tarifare și o marjă de profit.

Hotărârea ar urma să intre în vigoare din 1 aprilie 2026.