Disneyland Paris s-a redeschis și vine cu noi modernizări. Condiții de acces în contextul pandemic

După aproape 8 luni, cât a fost transformat în centru de vaccinare, Disneyland Paris s-a redeschis pentru vizitatori de ieri, 17 iunie. Între timp parcul a fost modernizat și are noi atracții pentru fani.

La Disney Paris este obligatoriu de purtat masca de protecție, inclusiv copiii de peste 6 ani, trebuie să o poarte.

Directorul Parcului a anunțat că măsuri de igienă și protecție întărite vor fi în continuare valabile peste tot – la cozi, restaurante, buticuri.

De asemenea, parcul se deschide la doar 30% din capacitate, deci va primi zilnic doar 28.000 de persoane în loc de 40.000.

O altă condiție este că biletele pot fi rezervate doar online, la ghișee nu este permis.

Parcul Disney este prima atracție turistică privată din Europa. Una din noile atracții este bazată pe filmul Cars, se numește Car Road Trip și oferă o călătorie pe celebra road 66. Pentru această nouă atracție au fost plantați peste 500 de arbori.

Decorurile florale au fost regândite și un spectacol nou te așteaptă – Fabrica de vise, în parcul Disney junior.

Luni se deschide și așteptatul Disney Hotel New York, fostul hotel 4 stele New York, care a fost transformat într-un templu al universului Marvel, cu fresce din Spiderman, Thor sau Iron Man.

#disneyland #redeschidere #Paris

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.