Dragoș Tudorache: UE nu va abandona Republica Moldova în această iarnă. Va acorda sprijin financiar și expertiză

Uniunea Europeană pregătește o nouă asistență macrofinanciară pentru Republica Moldova, însă deocamdată nu se știe care va fi componenta de grant și care va fi cea de împrumut. O spune raportorul pentru Republica Moldova din Parlamentul European, Dragoș Tudorache. Potrivit oficialului, Bruxelles-ul nu va abandona Republica Moldova în această iarnă, acordându-i sprijin financiar și expertiză în vederea depășirii crizei energetice, transmite IPN.

Europarlamentarul român, Dragoș Tudorache, spune că Uniunea Europeană examinează acum soluții pe termen mediu și lung pentru a ajuta Republica Moldova să-și diversifice sursele de alimentare cu gaze naturale și să învețe să gestioneze eficient astfel de crize energetice.

„Și aici Uniunea Europeană va ajuta Republica Moldova, mă refer la expertiză, ca să învețe să joace pe piața liberă a gazelor. Deja sunt experți europeni care au intrat în contact cu omologii lor din Republica Moldova pentru a ajuta cu expertiză. Și bineînțeles, găsirea unor soluții de stocare. Orice țară care folosește gazul are nevoie de capacitate de stocare, tocmai pentru a trece peste perioadele dificile prin care trece Moldova acum”, a spus europarlamentarul în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

De asemenea, oficialul spune că soluția pe termen scurt pe care Uniunea Europeană o poate oferi Republicii Moldova este alocarea fondurilor, astfel încât țara noastră să procure, până la identificarea unui consens cu Gazprom, gaze naturale de pe piața internațională și să ajute cetățenii să facă față facturilor mari.

„Negocierile sunt avansate și pentru o nouă asistență macrofinanciară, se discută cât din această asistență să fie grant și cât împrumut. Pentru că este clar că aceste 60 de milioane nu acoperă nici pe departe nevoia Republicii Moldova de a trece peste iarnă. În România suntem într-o plină criză politică ce face ca dialogul dintre cele două guverne să nu se bazeze pe niște piloni foarte solizi, dar Guvernul interimar de la București este angajat și au avut loc discuții serioase pentru găsirea unor soluții. Nici România nu stă foarte bine la capitolul stocuri, însă și România trebuie să depună efort pentru a ajuta Republica Moldova, folosind gazoductul care, iată, a devenit complet funcțional”, a punctat Tudorache.

Recent, Uniunea Europeană a oferit Republicii Moldova asistență financiară neramburasabilă în valoare de 60 de milioane de euro pentru gestionarea crizei energetice.

#sprijin financiar #criza gazelor #expertiza #Republica Moldova #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.