După 8 ani de fluctuații, inflația se aliniază perfect cu ținta de 5% a BNM

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a prezentat astăzi cel de-al patrulea Raport asupra inflației din 2024, care indică o performanță remarcabilă în gestionarea inflației. În premieră, după opt ani, rata anuală a inflației s-a menținut și continuă să rămână în interiorul intervalului de variație de ± 1,5 puncte procentuale față de ținta de 5,0%. Aceasta este o realizare semnificativă, având în vedere instabilitățile economice interne și externe.

Guvernatoarea BNM a subliniat că banca răspunde rapid la schimbările economice, atât interne cât și externe, ceea ce contribuie la stimularea investițiilor și la crearea unui climat favorabil dezvoltării economice durabile. „Deciziile recente de politică monetară, inclusiv reducerea normei rezervelor obligatorii la pasivele atrase în monedă națională și valută, vor duce la o scădere a ratelor dobânzilor, stimulând în continuare consumul gospodăriilor și investițiile agenților economici”, a declarat Anca Dragu în cadrul conferinței de prezentare a raportului.

Banca Națională estimează că rata anuală a inflației va oscila în jurul țintei de 5% și va rămâne în intervalul de variație stabilit pe toată durata prognozei. Astfel, BNM va continua să adopte o politică monetară stimulativă pentru a sprijini cererea internă, în timp ce va urmări atingerea obiectivului de menținere a inflației în limitele stabilite pe termen mediu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.