Elon Musk scrie istorie din nou! A devenit primul om care a pierdut 200 de miliarde de dolari

04 Ian. 2023, 10:09
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
04 Ian. 2023, 10:09 // Au Bani //  MD Bani

Nimeni nu a făcut, sau a pierdut, mai mulţi bani ca Elon Musk. Din noiembrie 2021,  averea antreprenorului în vârstă de 51 de ani a înregistrat o pierdere fără precedent de 200 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

În urmă cu 14 luni, averea lui Elon Musk era de 340 de miliarde de dolari. În prezent, ea este evaluată la 137 de miliarde de dolari, ceea ce l-a costat distincţia de cel mai bogat om din lume. Acest titlu îi revine acum preşedintelui brandului francez de lifestyle LVMH, Bernard Arnault, care are o avere de 162 de miliarde de dolari.

Forbes l-a detronat pe Elon Musk de pe primul loc în clasamentul miliardarilor în luna decembrie.

Musk, care deţine compania de maşini electrice Tesla şi compania de aeronautică SpaceX, a achiziţionat în octombrie platforma de socializare Twitter pentru 44 de miliarde de dolari, moment care a coincis cu o depreciere continuă a valorii acţiunilor Tesla, despre care unii acţionari nu cred că este o coincidenţă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Omul de afaceri miliardar a folosit platforma Twitter pentru a-şi promova politica, ceea ce l-a făcut în mare măsură nepopular în rândul progresiştilor care tind să susţină afaceri precum Tesla, care promovează energia alternativă.

Tesla a înregistrat o scădere de 65% a valorii acţiunilor în 2022, cu o scădere de 44% în decembrie. Musk a vândut miliarde de dolari în acţiuni ale companiei în eforturile de a face Twitter profitabil.

Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, a devenit prima persoană a cărui avere depăşea 200 de miliarde de dolari în aprilie 2021. Musk a fost a doua persoană. Bloomberg estimează valoarea actuală a averii lui Jeff Bezos la 107 de miliarde de dolari.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.