Emeritus, platformă edtech fondată în Singapore a obținut o finanțare 650 de milioane de dolari. Cine o utilizează

Emeritus, o platformă edtech fondată în Singapore, a obținut 650 de milioane de dolari într-o rundă de finanțare condusă de fondurile de investiții SoftBank și Accel. Platforma este utilizată de unele dintre universitățile de top din lume și de instituții de învățământ care predau cursuri online, scrie startupcafe.ro.

Compania este acum evaluată la 3,2 miliarde de dolari, valoare de 4 ori mai mare față de ultima rundă de finanțare din august 2020. Investiția vine în contextul în care pandemia a impus sistemului educational și companiilor să își treacă activitatea în online.

Emeritus a fost fondată în 2015 și colaborează cu peste 50 de universități din Statele Unite, Europa, America Latină, Asia de Sud, India și China. Business-ul este parte a grupului Eruditus și are peste 1.400 de angajați la nivel global.

Veniturile obținute în urma rundei de finanțare vor fi utilizate pentru achiziționarea iD Tech, o platformă pentru predarea științei și tehnologiei, în valoare de 200 de milioane de dolari, dar și în dezvoltarea de noi cursuri.

Emeritus este asemănătoare cu Coursera Inc, din Silicon Valley. Diferența este că platforma singaporeză permite ca orele de curs să fie mai scurte și mai interactive, comparativ cu cea americană.

SoftBank, unul dintre principalii finanțatori, a mai făcut investiții majore în sectorul edtech, în ultimii doi ani: spre exemplu, în startup-ul AI din Coreea de Sud, Riiid Inc și Class Technologies Inc, care realizează instrumente ce pot fi utilizate cu programe de teleconferință făcute de Zoom Video Communications Inc.

#edtech #finanțare #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.