Energie electrică din România! Republica Moldova și Ucraina au primit ajutoare de avarie în sumă de 3 milioane de euro

Transelectrica operatorul energetic din România și-a dublat veniturile din ajutoare de avarie acordate unora dintre sistemele energetice ale țărilor vecine, de la 9,61 milioane lei românești (1,3 milioane de euro) în ianuarie-septembrie 2022 la 19,29 milioane lei (3,8 milioane de euro) în primele 9 luni din 2023. Ajutoarele au fost acordate Ucrainei, Republicii Moldova și Serbiei, arată raportul companiei.

Aceste venituri au fost mai mari (+8,4 mil lei) în perioada ianuarie-septembrie 2023, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2022 (1,1 mil lei) şi provin în principal din schimburile programate de energie electrică cu ţările perimetrice (ţările care nu fac parte din mecanismul ITC), respectiv Ucraina şi Moldova.

Exportul a scăzut pe graniţa cu Serbia, și a crescut pe granița cu Ungaria, Bulgaria, Ucraina și Moldova, iar importul a crescut pe granița cu Ungaria, Serbia și Moldova și a scăzut pe Bulgaria și Ucraina.

Concret, comparativ cu intervalul ianuarie – septembrie 2022, fluxurile fizice de export au crescut cu Ungaria (+213GWh), cu Bulgaria (+1.590GWh), Ucraina (+347GWh) și cu Moldova (+883GWh) și au scăzut pe granița cu Serbia (-40% -643GWh), concomitent cu creșterea fluxurilor fizice de import pe liniile de interconexiune cu Ungaria (+115 GWh), Serbia (+361GWh), Moldova (+19GWh) și scădere pe Bulgaria (-65% -1.879GWh), și Ucraina (-26% -286GWh).

În trimestrul III 2023 s-au înregistrat venituri din ajutoare de avarie în sumă de 15,7 milioane de lei (3,16 milioane de euro). Ajutoarele de avarie au fost acordate către Ucraina, pe fondul afectării infrastructurii energetice din această țară în urma conflictelor armate şi către Republica Moldova, în urma neachiziționării energiei necesare acoperirii consumului, pe fondul prețurilor mari înregistrate pe piața de energie electrică (PZU).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.