Energocom din Moldova a devenit trader de gaze în România, în prag de iarnă și cu ″sabia″ Gazprom deasupra capului

Compania de stat Energocom din Republica Moldova, controlată integral de Agenția Proprietății Publice, a primit licență pentru a desfășura activitate de trader de gaze naturale în România de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), urmând să activeze prin intermediul unei sucursale înregistrate în Otopeni, județul Ilfov.

Înainte de a primi licență de trader, Energocom devenise de curând membru afiliat al Bursei Române de Mărfuri (BRM).

″SA Energocom va putea participa la piața spot, precum și la piața produselor standardizate pe termen mediu și lung prin intermediul platformei de tranzacționare, atât în Republica Moldova, cât și în România, achiziționând gaze naturale la preț de piață, în mod transparent, în conformitate cu cele mai bune practici europene în domeniu. În vederea îndeplinirii obligației de asigurare a securității furnizării gazelor naturale, în special în condițiile crizei energetice existente, SA Energocom este în proces de achiziție și stocare a gazelor naturale atât în Republica Moldova, cât și în România″, a transmis compania.

Energocom intenționează să se înregistreze pentru a tranzacționa și pe bursa românească de energie electrică OPCOM, precum și pe cea ucraineană de profil.

În toamna trecută, Energocom a a avut încheiate contracte de achiziție de gaze, pentru cantități mici, de probă, de câte 1 milion de metri cubi, cu polonezii de la PGNiG, cu ucrainenii de la Naftogaz, cu elvețienii de la Vitol și DXT Commodities, precum și cu americanii de la ERU.

Noile cantități se adaugă celor 25 de milioane de metri cubi pe care Republica Moldova susține că le are deja înmagazinate în România, ceea ce ridică totalul cantității la 35 milioane mc, puțin peste 1% din capacitatea totală de înmagazinare deținută de România, de 3 miliarde mc. Problema este însă că rezervele din România acoperă consumul Republicii Moldova doar pe o perioadă de 10 zile.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat recent că autoritățile de la Chișinău nu au certitudinea că gigantul rus Gazprom va respecta contractul cu Moldovagaz, în contextul în care, de la 1 octombrie, conform contractului, prețul de achiziție al gazului ar trebui să scadă semnificativ.

La rândul său, vicepremierul moldovean Andrei Spînu a spus că s-ar putea ca Republica Moldova să nu afle despre o tăiere a livrărilor de gaze rusești ”până în ultimul moment”, însă a adăugat că, într-o astfel de situație, țara ar urma să primească gaze la prețul pieței prin gazoductul Iași-Chișinău.

#roomania #Energocom #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).