Energocom din Moldova a devenit trader de gaze în România, în prag de iarnă și cu ″sabia″ Gazprom deasupra capului

Compania de stat Energocom din Republica Moldova, controlată integral de Agenția Proprietății Publice, a primit licență pentru a desfășura activitate de trader de gaze naturale în România de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), urmând să activeze prin intermediul unei sucursale înregistrate în Otopeni, județul Ilfov.

Înainte de a primi licență de trader, Energocom devenise de curând membru afiliat al Bursei Române de Mărfuri (BRM).

″SA Energocom va putea participa la piața spot, precum și la piața produselor standardizate pe termen mediu și lung prin intermediul platformei de tranzacționare, atât în Republica Moldova, cât și în România, achiziționând gaze naturale la preț de piață, în mod transparent, în conformitate cu cele mai bune practici europene în domeniu. În vederea îndeplinirii obligației de asigurare a securității furnizării gazelor naturale, în special în condițiile crizei energetice existente, SA Energocom este în proces de achiziție și stocare a gazelor naturale atât în Republica Moldova, cât și în România″, a transmis compania.

Energocom intenționează să se înregistreze pentru a tranzacționa și pe bursa românească de energie electrică OPCOM, precum și pe cea ucraineană de profil.

În toamna trecută, Energocom a a avut încheiate contracte de achiziție de gaze, pentru cantități mici, de probă, de câte 1 milion de metri cubi, cu polonezii de la PGNiG, cu ucrainenii de la Naftogaz, cu elvețienii de la Vitol și DXT Commodities, precum și cu americanii de la ERU.

Noile cantități se adaugă celor 25 de milioane de metri cubi pe care Republica Moldova susține că le are deja înmagazinate în România, ceea ce ridică totalul cantității la 35 milioane mc, puțin peste 1% din capacitatea totală de înmagazinare deținută de România, de 3 miliarde mc. Problema este însă că rezervele din România acoperă consumul Republicii Moldova doar pe o perioadă de 10 zile.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat recent că autoritățile de la Chișinău nu au certitudinea că gigantul rus Gazprom va respecta contractul cu Moldovagaz, în contextul în care, de la 1 octombrie, conform contractului, prețul de achiziție al gazului ar trebui să scadă semnificativ.

La rândul său, vicepremierul moldovean Andrei Spînu a spus că s-ar putea ca Republica Moldova să nu afle despre o tăiere a livrărilor de gaze rusești ”până în ultimul moment”, însă a adăugat că, într-o astfel de situație, țara ar urma să primească gaze la prețul pieței prin gazoductul Iași-Chișinău.

#roomania #Energocom #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.