Energocom din Moldova a devenit trader de gaze în România, în prag de iarnă și cu ″sabia″ Gazprom deasupra capului

Compania de stat Energocom din Republica Moldova, controlată integral de Agenția Proprietății Publice, a primit licență pentru a desfășura activitate de trader de gaze naturale în România de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), urmând să activeze prin intermediul unei sucursale înregistrate în Otopeni, județul Ilfov.

Înainte de a primi licență de trader, Energocom devenise de curând membru afiliat al Bursei Române de Mărfuri (BRM).

″SA Energocom va putea participa la piața spot, precum și la piața produselor standardizate pe termen mediu și lung prin intermediul platformei de tranzacționare, atât în Republica Moldova, cât și în România, achiziționând gaze naturale la preț de piață, în mod transparent, în conformitate cu cele mai bune practici europene în domeniu. În vederea îndeplinirii obligației de asigurare a securității furnizării gazelor naturale, în special în condițiile crizei energetice existente, SA Energocom este în proces de achiziție și stocare a gazelor naturale atât în Republica Moldova, cât și în România″, a transmis compania.

Energocom intenționează să se înregistreze pentru a tranzacționa și pe bursa românească de energie electrică OPCOM, precum și pe cea ucraineană de profil.

În toamna trecută, Energocom a a avut încheiate contracte de achiziție de gaze, pentru cantități mici, de probă, de câte 1 milion de metri cubi, cu polonezii de la PGNiG, cu ucrainenii de la Naftogaz, cu elvețienii de la Vitol și DXT Commodities, precum și cu americanii de la ERU.

Noile cantități se adaugă celor 25 de milioane de metri cubi pe care Republica Moldova susține că le are deja înmagazinate în România, ceea ce ridică totalul cantității la 35 milioane mc, puțin peste 1% din capacitatea totală de înmagazinare deținută de România, de 3 miliarde mc. Problema este însă că rezervele din România acoperă consumul Republicii Moldova doar pe o perioadă de 10 zile.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat recent că autoritățile de la Chișinău nu au certitudinea că gigantul rus Gazprom va respecta contractul cu Moldovagaz, în contextul în care, de la 1 octombrie, conform contractului, prețul de achiziție al gazului ar trebui să scadă semnificativ.

La rândul său, vicepremierul moldovean Andrei Spînu a spus că s-ar putea ca Republica Moldova să nu afle despre o tăiere a livrărilor de gaze rusești ”până în ultimul moment”, însă a adăugat că, într-o astfel de situație, țara ar urma să primească gaze la prețul pieței prin gazoductul Iași-Chișinău.

#roomania #Energocom #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.