Energocom din Moldova a devenit trader de gaze în România, în prag de iarnă și cu ″sabia″ Gazprom deasupra capului

Compania de stat Energocom din Republica Moldova, controlată integral de Agenția Proprietății Publice, a primit licență pentru a desfășura activitate de trader de gaze naturale în România de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), urmând să activeze prin intermediul unei sucursale înregistrate în Otopeni, județul Ilfov.

Înainte de a primi licență de trader, Energocom devenise de curând membru afiliat al Bursei Române de Mărfuri (BRM).

″SA Energocom va putea participa la piața spot, precum și la piața produselor standardizate pe termen mediu și lung prin intermediul platformei de tranzacționare, atât în Republica Moldova, cât și în România, achiziționând gaze naturale la preț de piață, în mod transparent, în conformitate cu cele mai bune practici europene în domeniu. În vederea îndeplinirii obligației de asigurare a securității furnizării gazelor naturale, în special în condițiile crizei energetice existente, SA Energocom este în proces de achiziție și stocare a gazelor naturale atât în Republica Moldova, cât și în România″, a transmis compania.

Energocom intenționează să se înregistreze pentru a tranzacționa și pe bursa românească de energie electrică OPCOM, precum și pe cea ucraineană de profil.

În toamna trecută, Energocom a a avut încheiate contracte de achiziție de gaze, pentru cantități mici, de probă, de câte 1 milion de metri cubi, cu polonezii de la PGNiG, cu ucrainenii de la Naftogaz, cu elvețienii de la Vitol și DXT Commodities, precum și cu americanii de la ERU.

Noile cantități se adaugă celor 25 de milioane de metri cubi pe care Republica Moldova susține că le are deja înmagazinate în România, ceea ce ridică totalul cantității la 35 milioane mc, puțin peste 1% din capacitatea totală de înmagazinare deținută de România, de 3 miliarde mc. Problema este însă că rezervele din România acoperă consumul Republicii Moldova doar pe o perioadă de 10 zile.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat recent că autoritățile de la Chișinău nu au certitudinea că gigantul rus Gazprom va respecta contractul cu Moldovagaz, în contextul în care, de la 1 octombrie, conform contractului, prețul de achiziție al gazului ar trebui să scadă semnificativ.

La rândul său, vicepremierul moldovean Andrei Spînu a spus că s-ar putea ca Republica Moldova să nu afle despre o tăiere a livrărilor de gaze rusești ”până în ultimul moment”, însă a adăugat că, într-o astfel de situație, țara ar urma să primească gaze la prețul pieței prin gazoductul Iași-Chișinău.

#roomania #Energocom #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră