Escrocii atacă din nou: Pierderi bancare de miliarde în doar trei luni

Între iulie și septembrie 2024, escrocii au sustras 9,3 miliarde de ruble din conturile bancare ale cetățenilor și companiilor din Rusia, conform unui raport al Băncii Centrale a Rusiei. Aceasta reprezintă cel mai mare volum trimestrial de pierderi înregistrat în ultimii patru ani.

Din suma totală pierdută, peste 40% a provenit din atacuri asupra serviciilor de online banking și transferuri bancare. Acest lucru marchează o schimbare față de tendințele anterioare, când principalele pierderi erau asociate tranzacțiilor cu carduri bancare. În al treilea trimestru, au fost înregistrate 189.300 de cazuri de fraudă legate de carduri, cu un prejudiciu de 2,2 miliarde de ruble.

Banca Centrală a inițiat măsuri mai stricte pentru a combate fraudele:

A blocat 12.100 de site-uri și pagini de social media folosite de escroci.
A transmis informații despre 42.100 de numere telefonice suspecte către operatorii de telecomunicații.

În aceeași perioadă, băncile au raportat 16,1 milioane de tentative de atacuri cibernetice și au reușit să prevină pierderi de 4,9 trilioane de ruble.

Creșterea numărului de fraude este legată și de schimbări legislative care au intrat în vigoare din iulie 2024. O nouă lege extinde definiția tranzacțiilor efectuate fără consimțământul clientului, incluzând și cele realizate prin înșelătorie sau abuz de încredere. Totodată, băncile sunt obligate să identifice fraudele pe baza a șase criterii, față de trei anterior.

Noile reguli introduse la sfârșitul lunii iulie permit băncilor să suspende tranzacțiile suspecte timp de două zile dacă destinatarul este inclus pe lista neagră a Băncii Centrale. În caz contrar, banca trebuie să restituie suma clientului în termen de 30 de zile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rusoa #fraude #populație #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.