Escrocii atacă din nou: Pierderi bancare de miliarde în doar trei luni

Între iulie și septembrie 2024, escrocii au sustras 9,3 miliarde de ruble din conturile bancare ale cetățenilor și companiilor din Rusia, conform unui raport al Băncii Centrale a Rusiei. Aceasta reprezintă cel mai mare volum trimestrial de pierderi înregistrat în ultimii patru ani.

Din suma totală pierdută, peste 40% a provenit din atacuri asupra serviciilor de online banking și transferuri bancare. Acest lucru marchează o schimbare față de tendințele anterioare, când principalele pierderi erau asociate tranzacțiilor cu carduri bancare. În al treilea trimestru, au fost înregistrate 189.300 de cazuri de fraudă legate de carduri, cu un prejudiciu de 2,2 miliarde de ruble.

Banca Centrală a inițiat măsuri mai stricte pentru a combate fraudele:

A blocat 12.100 de site-uri și pagini de social media folosite de escroci.
A transmis informații despre 42.100 de numere telefonice suspecte către operatorii de telecomunicații.

În aceeași perioadă, băncile au raportat 16,1 milioane de tentative de atacuri cibernetice și au reușit să prevină pierderi de 4,9 trilioane de ruble.

Creșterea numărului de fraude este legată și de schimbări legislative care au intrat în vigoare din iulie 2024. O nouă lege extinde definiția tranzacțiilor efectuate fără consimțământul clientului, incluzând și cele realizate prin înșelătorie sau abuz de încredere. Totodată, băncile sunt obligate să identifice fraudele pe baza a șase criterii, față de trei anterior.

Noile reguli introduse la sfârșitul lunii iulie permit băncilor să suspende tranzacțiile suspecte timp de două zile dacă destinatarul este inclus pe lista neagră a Băncii Centrale. În caz contrar, banca trebuie să restituie suma clientului în termen de 30 de zile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rusoa #fraude #populație #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.