Eșec în prima licitație de vânzare de energie din 2023 în România. Furnizorii au umflat prețurile până la cer

07 Ian. 2023, 18:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Ian. 2023, 18:03 // Actual //  bani.md

Prima ofertă de vânzare de energie electrică pe piața la termen din București din acest an nu și-a găsit cumpărător, din cauza prețului prea mare. Furnizorii par că nu-și mai permit să cumpere la orice preț.

În data de 3 ianuarie, Electrocentrale București, producătorul de energie electrică și termică al Capitalei, a scos la licitație pe piața de contracte bilaterale – licitație extinsă a OPCOM, cinci pachete de energie electrică, toate cu livrare în perioada 10 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2023. Energia oferită a fost cu livrare în bandă, la o putere de 5 MW pentru primele trei pachete și 10 MW pentru celelalte două. În total aproape 300 GWh de energie electrică, prima ofertă de energie pe această piață din anul 2023.

Producătorul a solicitat, de fiecare dată, un preț de 1.700 de lei/MWh, și, pentru fiecare pachet, a primit o singură ofertă de cumpărare, din partea Electrica Furnizare, care a oferit însă mult mai puțin, doar 1.200 de lei. Ca atare, nu s-a încheiat nicio tranzație.

Elcen a solicitat direct acest preț de 1.700 de lei/MWh încercând probabil să repete dublul succes din luna decembrie. Atunci, producătorul a reușit de fiecare dată să vândă energia peste prețul solicitat. În 8 decembrie scotea la vânzare, pe aceeași piață, energie pentru primul trimestru din 2023 la 1.300 de lei/MWh, și reușea să o vândă către EDS la prețuri cuprinse între 1.437 și 1.451 de lei/MWh. În 16 decembrie, Elcen scotea din nou energie la vânzare, tot cu livrare în primul trimestru din acest an, tot la 1.300 de lei. A cumpărat Enel, la 1.605-1.610 lei/MWh. Iată că, de această dată, Elcen, care și-a încercat norocul direct la 1.700 de lei, pentru energie cu livrare tot anul, nu a mai reușit să vândă energia.

Pragul de 1.300 de lei/MWh

După cum se știe, de la 1 ianuarie 2023, toate categoriile de clienți din România plătesc prețuri finale (cu tot cu tarife de rețea și taxe) cuprinse între 680 și 1.300 de lei/MWh. Statul plătește furnizorului diferența dintre costul real de achiziție al energiei și prețul plafonat cu care este obligat să vândă, dar doar în limita unui cost mediu lunar de achiziție de 1.300 de lei/MWh.

Așadar, din tranzacțiile încheiate deja în trecut dar cu livrare acum, din (puțina) energie cumpărată prin sistemul centralizat de achiziție la prețul de 450 de lei/MWh impus de stat, din contractele de pe piețele la termen încheiate acum și din achizițiile de energie de pe piața spot, furnizorul nu trebuie să depășească o medie lunară de achiziție de 1.300 de lei/MWh, ca să nu intre în pierdere.

Faptul că nu a venit nimeni cu o ofertă de cumpărare la un preț apopiat de cei 1.700 de lei ceruți de Elcen poate indica fie faptul că furnizorii sunt deja contractați suficient (puțin probabil) fie că deja costurile lor cu achiziția se apropie de pragul de decontare, și astfel nu își permit achiziții suplimentare a acest preț, mult peste prag. Iar energie la un preț apropiat de prag se pare că s-ar cumpăra. În 6 ian, Veolia  a scos la vânzare energie la 1.300 de lei/MWh, e adevărat doar 2 MW bandă cu livrare în lunile februarie și martie. EDS a cumpărat energia cu 1.298 de lei/MWh.

Elcen este exceptată de obligația de a vinde energie electrică la 450 de lei, în cadrul mecanismului de achiziție centralizată, pentru că produce în cogenerare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Mart. 2026, 09:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Mart. 2026, 09:43 // Actual //  Grîu Tatiana

În perioada 5–6 martie, Ucraina ar putea introduce licențierea importurilor de struguri, vin și băuturi alcoolice tari din Republica Moldova. Măsura este pregătită de Guvernul Ucrainei ca răspuns la interdicția totală impusă de Chișinău asupra importului de carne de pasăre din Ucraina. Despre aceasta a anunțat viceministrul ucrainean al Economiei, Mediului și Agriculturii, Taras Vîsoțki, notează Radio Svoboda.

Potrivit oficialului, decizia de a introduce licențierea reprezintă o „reacție în oglindă” la măsura adoptată de Republica Moldova la sfârșitul lunii ianuarie, când autoritățile au interzis complet importul de carne de pasăre din Ucraina. Interdicția a fost motivată de depistarea unor urme de antibiotice într-un lot de furaje provenite din Ucraina.

Vîsoțki a declarat că autoritățile ucrainene au desfășurat ulterior o investigație complexă, conform standardelor europene. În urma verificărilor, cantitatea mică de produse care nu corespundea normelor a fost distrusă.

„Nu au mai fost identificate alte cazuri de antibiotice în furaje, nici la producătorul respectiv și nici în interiorul țării. De asemenea, nu a fost confirmată prezența reziduurilor de antibiotice în carnea de pasăre – nici de autoritățile noastre competente, nici de partea moldovenească”, a precizat oficialul.

Guvernul Ucrainei consideră decizia Chișinăului nejustificată și susține că aceasta are caracterul unei bariere comerciale netarifare.

„Având în vedere că Moldova a impus o restricție netarifară asupra celui mai important produs exportat de Ucraina pe piața sa, am decis să aplicăm o măsură în oglindă asupra principalului produs exportat de Moldova în Ucraina”, a explicat Vîsoțki.

Potrivit acestuia, interdicția privind exportul de carne de pasăre ucraineană către Republica Moldova este în vigoare de peste o lună, în pofida apelurilor Kievului la dialog. Ucraina a informat deja autoritățile moldovene despre intenția de a introduce licențierea pentru importurile de struguri, vin și băuturi spirtoase, însă până acum nu a primit un răspuns oficial.

Proiectul de hotărâre, publicat de guvernul ucrainean pe 2 martie, se află în prezent în proces de coordonare și ar putea fi aprobat la una dintre următoarele ședințe ale executivului. Dacă va fi adoptat, documentul va intra în vigoare imediat, iar licențierea ar urma să fie aplicată până la sfârșitul anului 2026.

„Ședințele guvernului au loc, de regulă, miercurea. Prin urmare, teoretic, măsura ar putea fi examinată chiar la următoarea ședință și ar putea intra în vigoare începând cu 5 sau 6 martie”, a spus Vîsoțki.

Totuși, oficialul a menționat că guvernul ucrainean este dispus să-și revizuiască decizia dacă dialogul cu Republica Moldova va fi reluat și dacă vor apărea evoluții pozitive în relațiile comerciale dintre cele două state.

Datele prezentate de partea ucraineană arată că, în 2025, exportul de carne de pasăre din Ucraina către Republica Moldova a fost de aproximativ 33 de milioane de dolari, în timp ce importurile ucrainene de produse vitivinicole din Moldova s-au ridicat la circa 40 de milioane de dolari.

„Din păcate, pierderile ar putea fi comparabile pentru ambele părți. Scopul nostru este ca, dimpotrivă, comerțul să se dezvolte și să nu existe restricții care să genereze astfel de pierderi”, a adăugat viceministrul.

Pe de altă parte, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) de la Chișinău a precizat pe 27 februarie că nu există, deocamdată, niciun embargo aplicat vinurilor moldovenești pe piața ucraineană. Instituția afirmă că discuțiile din ultimele zile reprezintă doar consultări tehnice între autorități.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!