Eșec în prima licitație de vânzare de energie din 2023 în România. Furnizorii au umflat prețurile până la cer

07 Ian. 2023, 18:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Ian. 2023, 18:03 // Actual //  bani.md

Prima ofertă de vânzare de energie electrică pe piața la termen din București din acest an nu și-a găsit cumpărător, din cauza prețului prea mare. Furnizorii par că nu-și mai permit să cumpere la orice preț.

În data de 3 ianuarie, Electrocentrale București, producătorul de energie electrică și termică al Capitalei, a scos la licitație pe piața de contracte bilaterale – licitație extinsă a OPCOM, cinci pachete de energie electrică, toate cu livrare în perioada 10 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2023. Energia oferită a fost cu livrare în bandă, la o putere de 5 MW pentru primele trei pachete și 10 MW pentru celelalte două. În total aproape 300 GWh de energie electrică, prima ofertă de energie pe această piață din anul 2023.

Producătorul a solicitat, de fiecare dată, un preț de 1.700 de lei/MWh, și, pentru fiecare pachet, a primit o singură ofertă de cumpărare, din partea Electrica Furnizare, care a oferit însă mult mai puțin, doar 1.200 de lei. Ca atare, nu s-a încheiat nicio tranzație.

Elcen a solicitat direct acest preț de 1.700 de lei/MWh încercând probabil să repete dublul succes din luna decembrie. Atunci, producătorul a reușit de fiecare dată să vândă energia peste prețul solicitat. În 8 decembrie scotea la vânzare, pe aceeași piață, energie pentru primul trimestru din 2023 la 1.300 de lei/MWh, și reușea să o vândă către EDS la prețuri cuprinse între 1.437 și 1.451 de lei/MWh. În 16 decembrie, Elcen scotea din nou energie la vânzare, tot cu livrare în primul trimestru din acest an, tot la 1.300 de lei. A cumpărat Enel, la 1.605-1.610 lei/MWh. Iată că, de această dată, Elcen, care și-a încercat norocul direct la 1.700 de lei, pentru energie cu livrare tot anul, nu a mai reușit să vândă energia.

Pragul de 1.300 de lei/MWh

După cum se știe, de la 1 ianuarie 2023, toate categoriile de clienți din România plătesc prețuri finale (cu tot cu tarife de rețea și taxe) cuprinse între 680 și 1.300 de lei/MWh. Statul plătește furnizorului diferența dintre costul real de achiziție al energiei și prețul plafonat cu care este obligat să vândă, dar doar în limita unui cost mediu lunar de achiziție de 1.300 de lei/MWh.

Așadar, din tranzacțiile încheiate deja în trecut dar cu livrare acum, din (puțina) energie cumpărată prin sistemul centralizat de achiziție la prețul de 450 de lei/MWh impus de stat, din contractele de pe piețele la termen încheiate acum și din achizițiile de energie de pe piața spot, furnizorul nu trebuie să depășească o medie lunară de achiziție de 1.300 de lei/MWh, ca să nu intre în pierdere.

Faptul că nu a venit nimeni cu o ofertă de cumpărare la un preț apopiat de cei 1.700 de lei ceruți de Elcen poate indica fie faptul că furnizorii sunt deja contractați suficient (puțin probabil) fie că deja costurile lor cu achiziția se apropie de pragul de decontare, și astfel nu își permit achiziții suplimentare a acest preț, mult peste prag. Iar energie la un preț apropiat de prag se pare că s-ar cumpăra. În 6 ian, Veolia  a scos la vânzare energie la 1.300 de lei/MWh, e adevărat doar 2 MW bandă cu livrare în lunile februarie și martie. EDS a cumpărat energia cu 1.298 de lei/MWh.

Elcen este exceptată de obligația de a vinde energie electrică la 450 de lei, în cadrul mecanismului de achiziție centralizată, pentru că produce în cogenerare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Mart. 2026, 17:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
02 Mart. 2026, 17:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!