Europa are un nou „bolnav grav”: Țara unde drogurile și violența fac ravagii

Marea Britanie se confruntă cu o criză de sănătate publică ce o transformă în „bolnavul lumii bogate”, din cauza numărului în creştere de persoane care mor din cauza drogurilor, sinuciderilor şi violenţei, arată un nou studiu.

Rata mortalităţii în rândul persoanelor sub 50 de ani din Regatul Unit s-a înrăutăţit semnificativ în comparaţie cu alte ţări dezvoltate. Deşi decesele cauzate de cancer şi boli de inimă au scăzut, cele provocate de leziuni, accidente şi otrăviri au crescut alarmant, în special cele legate de consumul de droguri ilegale, arată The Guardian.

Situaţia este deosebit de gravă pentru persoanele între 25 şi 49 de ani. Între 1990 şi 2023, decesele în această categorie de vârstă au crescut cu 46% în rândul femeilor şi cu 31% în rândul bărbaţilor. În contrast, mortalitatea a scăzut în 19 dintre celelalte 21 de ţări analizate, doar SUA şi Canada înregistrând creşteri similare.

Cifrele sunt alarmante: rata deceselor cauzate de droguri în Marea Britanie este de trei ori mai mare decât media celorlalte ţări studiate, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Datele Oficiului Naţional de Statistică arată că 5.448 de persoane au murit din cauza intoxicaţiei cu droguri în Anglia şi Ţara Galilor în 2023 – cu 11% mai mult decât în anul precedent şi cel mai mare număr de la începutul măsurătorilor în 1993.

Jennifer Dixon, directorul executiv al Health Foundation, avertizează: „Marea Britanie devine bolnavul lumii bogate, în special pentru persoanele în vârstă de muncă. În timp ce alte ţări au avansat, noi am stagnat şi, în unele domenii, am rămas cu mult în urmă”.

Profesorul David Leon, care a condus cercetarea, subliniază gravitatea situaţiei: „Este şocant, deoarece majoritatea deceselor între 25 şi 49 de ani sunt, în principiu, evitabile”.

Printre factorii care contribuie la această criză se numără politicile de austeritate aplicate după 2010, precum şi stilul de viaţă nesănătos: fumatul, consumul excesiv de alcool şi alimentaţia dezechilibrată.

Organizaţiile care luptă împotriva consumului de droguri solicită guvernului să faciliteze accesul la naloxonă, un antidot de urgenţă pentru supradozele de heroină şi alte droguri, şi să îmbunătăţească accesul la tratamente pentru dependenţă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bolnav #Londra #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.