Există un lider puternic care ține alianța NATO ”în șah”. Dar el nu este Putin

Vladimir Putin va domina de departe summitul NATO din această săptămână din Spania, deoarece alianța își propune să rămână unită și să răspundă în continuare împotriva agresiunii Rusiei din Ucraina.

Dar un alt lider, unul care va fi prezent la Madrid, Recep Erdogan, președintele Turciei, va capta o atenție specială pentru că el este cel mai mare obstacol în calea expansiunii istorice a organizației nord-atlantice.

Erdogan s-a opus până acum cu fermitate planului NATO de a accelera admiterea în alianță a Finlandei și a Suediei, potrivit MSN.
Cele două națiuni importante din punct de vedere strategic din nordul Europei au făcut eforturi pentru admiterea în NATO, după invadarea Ucrainei de către Rusia. Turcia a fost supărată de ceea ce a susținut că este sprijinul de la Helsinki și Stockholm pentru militanții kurzi și embargourile asupra armelor împotriva Ankarei.

”Turcia susține că admiterea Suediei și Finlandei implică riscuri pentru propria securitate și pentru viitorul organizației”, scria Erdogan într-un articol de opinie din Economist.

Totuși, Turcia a fost de acord să sprijine aderarea comună a Finlandei și Suediei la NATO, în prima zi a summitului alianței din capitala spaniolă Madrid.
Anunțul a fost făcut de președintele finlandez Sauli Niinistö. Potrivit acestuia, renunțarea de către Turcia la veto-ul anunțat a venit după ce cele trei țări au semnat un memorandum comun „pentru a-și extinde sprijinul deplin împotriva amenințărilor la adresa securității fiecăreia dintre ele”.

Joe Biden a vorbit marți la telefon cu liderul turc și ”așteaptă cu nerăbdare să-l vadă pe președintele Erdogan” la summit-ul de la Madrid, a anunțar Casa Albă.

Oficialii americani au semnalat că Biden s-ar întâlni cu Erdogan doar dacă ar fi probabil un acord și dacă ar exista un optimism în rândul membrilor NATO că Turcia va semna în cele din urmă.
În ciuda obiecțiilor Statelor Unite, Erdogan a achiziționat un sistem antiaerian S-400 din Rusia, a ajutat Iranul să evite unele sancțiuni și este acuzat că a lăsat luptătorii Hamas să traverseze teritoriul țării sale.

El va candida pentru a fi reales președinte al Turciei în vara viitoare, după două decenii la putere. ”Erdogan este cea mai slabă verigă a NATO. Indiferent ce crede Erdogan că va obține, el poate descoperi că trebuie să intre în rând cu ceilalți. S-ar putea să obțină o concesie, dar cu preț?”, a spus Jonathan Schanzer, vicepreședinte al Fundației Defense of Democracies din Washington.

#NATO #Turcia #Erdogan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mişcarea Alternativa Naţională solicită guvernării să renunțe la ceea ce numește o politică iresponsabilă față de sectorul agricol și cere măsuri urgente pentru sprijinirea fermierilor. Formațiunea îndeamnă autoritățile să nu admită acumularea de restanțe la plata obligațiilor față de agricultori, să majoreze fondul de subvenționare cel puțin până la nivelul anului precedent și să schimbe mecanismul de acordare a subvențiilor, pe baza unor analize profesioniste ale situației reale din sector.

Totodată, Alternativa Națională cere protejarea pieței interne și susținerea exportatorilor agricoli, subliniind că doar prin astfel de măsuri Republica Moldova poate relansa agricultura, crește ponderea acesteia în formarea PIB, acoperi o parte semnificativă a necesităților pieței interne și crea noi locuri de muncă.

Formațiunea își exprimă „indignarea” față de atitudinea guvernării, acuzând partidul de la putere, Partidul Acțiune și Solidaritate, de o abordare „batjocoritoare” față de fermieri. Potrivit Alternativa Națională, de la venirea PAS la guvernare, restanțele la plata subvențiilor au crescut constant, ajungând într-o situație „ieșită din comun”, marcată inclusiv de decizia de reducere a subvențiilor pentru agricultură.

Datele prezentate de formațiune arată că restanțele din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și a Mediului Rural au crescut de la 1,29 miliarde de lei la sfârșitul anului 2022, la 1,33 miliarde de lei în 2023 și 2,13 miliarde de lei în 2024, depășind 3 miliarde de lei la finele anului 2025. Astfel, în anii de guvernare ai PAS, valoarea restanțelor ar fi crescut de aproape trei ori.

Alternativa Națională mai susține că, în noiembrie 2025, în fondul de subvenționare existau circa 100 de milioane de lei nevalorificați, fapt care, potrivit formațiunii, demonstrează lipsa de responsabilitate și de voință a guvernării de a sprijini efectiv fermierii. În același context, este criticată decizia de a reduce subvențiile pentru agricultură în 2026 cu 190 de milioane de lei.

În plan comercial, Alternativa Națională afirmă că, în perioada guvernării PAS, exporturile de produse agricole au scăzut, în timp ce importurile au crescut. Dacă în 2022 exporturile agricole se ridicau la 1,94 miliarde de dolari, în prima jumătate a anului 2025 acestea ar fi ajuns la 1,51 miliarde de dolari. În același timp, deficitul comercial pe segmentul produselor agricole ar fi atins în 2025 nivelul de 70 de milioane de dolari.

Formațiunea mai afirmă că, în ultimii ani, contribuția agriculturii la formarea Produsului Intern Brut a coborât până la aproximativ 7%, în pofida datelor oficiale prezentate de guvernare, pe care Alternativa Națională le califică drept „manipulatoare” și care ar indica o creștere semnificativă a sectorului agricol în 2025.