Există un lider puternic care ține alianța NATO ”în șah”. Dar el nu este Putin

Vladimir Putin va domina de departe summitul NATO din această săptămână din Spania, deoarece alianța își propune să rămână unită și să răspundă în continuare împotriva agresiunii Rusiei din Ucraina.

Dar un alt lider, unul care va fi prezent la Madrid, Recep Erdogan, președintele Turciei, va capta o atenție specială pentru că el este cel mai mare obstacol în calea expansiunii istorice a organizației nord-atlantice.

Erdogan s-a opus până acum cu fermitate planului NATO de a accelera admiterea în alianță a Finlandei și a Suediei, potrivit MSN.
Cele două națiuni importante din punct de vedere strategic din nordul Europei au făcut eforturi pentru admiterea în NATO, după invadarea Ucrainei de către Rusia. Turcia a fost supărată de ceea ce a susținut că este sprijinul de la Helsinki și Stockholm pentru militanții kurzi și embargourile asupra armelor împotriva Ankarei.

”Turcia susține că admiterea Suediei și Finlandei implică riscuri pentru propria securitate și pentru viitorul organizației”, scria Erdogan într-un articol de opinie din Economist.

Totuși, Turcia a fost de acord să sprijine aderarea comună a Finlandei și Suediei la NATO, în prima zi a summitului alianței din capitala spaniolă Madrid.
Anunțul a fost făcut de președintele finlandez Sauli Niinistö. Potrivit acestuia, renunțarea de către Turcia la veto-ul anunțat a venit după ce cele trei țări au semnat un memorandum comun „pentru a-și extinde sprijinul deplin împotriva amenințărilor la adresa securității fiecăreia dintre ele”.

Joe Biden a vorbit marți la telefon cu liderul turc și ”așteaptă cu nerăbdare să-l vadă pe președintele Erdogan” la summit-ul de la Madrid, a anunțar Casa Albă.

Oficialii americani au semnalat că Biden s-ar întâlni cu Erdogan doar dacă ar fi probabil un acord și dacă ar exista un optimism în rândul membrilor NATO că Turcia va semna în cele din urmă.
În ciuda obiecțiilor Statelor Unite, Erdogan a achiziționat un sistem antiaerian S-400 din Rusia, a ajutat Iranul să evite unele sancțiuni și este acuzat că a lăsat luptătorii Hamas să traverseze teritoriul țării sale.

El va candida pentru a fi reales președinte al Turciei în vara viitoare, după două decenii la putere. ”Erdogan este cea mai slabă verigă a NATO. Indiferent ce crede Erdogan că va obține, el poate descoperi că trebuie să intre în rând cu ceilalți. S-ar putea să obțină o concesie, dar cu preț?”, a spus Jonathan Schanzer, vicepreședinte al Fundației Defense of Democracies din Washington.

#NATO #Turcia #Erdogan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.