Există un lider puternic care ține alianța NATO ”în șah”. Dar el nu este Putin

Vladimir Putin va domina de departe summitul NATO din această săptămână din Spania, deoarece alianța își propune să rămână unită și să răspundă în continuare împotriva agresiunii Rusiei din Ucraina.

Dar un alt lider, unul care va fi prezent la Madrid, Recep Erdogan, președintele Turciei, va capta o atenție specială pentru că el este cel mai mare obstacol în calea expansiunii istorice a organizației nord-atlantice.

Erdogan s-a opus până acum cu fermitate planului NATO de a accelera admiterea în alianță a Finlandei și a Suediei, potrivit MSN.
Cele două națiuni importante din punct de vedere strategic din nordul Europei au făcut eforturi pentru admiterea în NATO, după invadarea Ucrainei de către Rusia. Turcia a fost supărată de ceea ce a susținut că este sprijinul de la Helsinki și Stockholm pentru militanții kurzi și embargourile asupra armelor împotriva Ankarei.

”Turcia susține că admiterea Suediei și Finlandei implică riscuri pentru propria securitate și pentru viitorul organizației”, scria Erdogan într-un articol de opinie din Economist.

Totuși, Turcia a fost de acord să sprijine aderarea comună a Finlandei și Suediei la NATO, în prima zi a summitului alianței din capitala spaniolă Madrid.
Anunțul a fost făcut de președintele finlandez Sauli Niinistö. Potrivit acestuia, renunțarea de către Turcia la veto-ul anunțat a venit după ce cele trei țări au semnat un memorandum comun „pentru a-și extinde sprijinul deplin împotriva amenințărilor la adresa securității fiecăreia dintre ele”.

Joe Biden a vorbit marți la telefon cu liderul turc și ”așteaptă cu nerăbdare să-l vadă pe președintele Erdogan” la summit-ul de la Madrid, a anunțar Casa Albă.

Oficialii americani au semnalat că Biden s-ar întâlni cu Erdogan doar dacă ar fi probabil un acord și dacă ar exista un optimism în rândul membrilor NATO că Turcia va semna în cele din urmă.
În ciuda obiecțiilor Statelor Unite, Erdogan a achiziționat un sistem antiaerian S-400 din Rusia, a ajutat Iranul să evite unele sancțiuni și este acuzat că a lăsat luptătorii Hamas să traverseze teritoriul țării sale.

El va candida pentru a fi reales președinte al Turciei în vara viitoare, după două decenii la putere. ”Erdogan este cea mai slabă verigă a NATO. Indiferent ce crede Erdogan că va obține, el poate descoperi că trebuie să intre în rând cu ceilalți. S-ar putea să obțină o concesie, dar cu preț?”, a spus Jonathan Schanzer, vicepreședinte al Fundației Defense of Democracies din Washington.

#NATO #Turcia #Erdogan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.