Exporturi de grâu „invizibile” pentru UE: unde ajunge, de fapt, producția Moldovei

14 Sept. 2025, 09:58
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Sept. 2025, 09:58 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În lunile iulie–august 2025, Republica Moldova a consemnat cel mai ridicat nivel al exporturilor de grâu din ultimii patru ani pentru această perioadă, arată analiza economistului Iurie Rija. Volumul livrărilor a urcat la 307,4 mii tone, în creștere cu 14% față de 2024 și cu 55,6% comparativ cu 2023. Prin raportare la 2022, avansul este de trei ori mai mare. Recordul absolut rămâne anul 2021, când în aceleași două luni au fost exportate 360,4 mii tone.

În perioada menționată, exporturile au adus încasări de 1,086 miliarde lei, ceea ce înseamnă un plus de 16,4% față de aceeași perioadă a anului trecut (933 milioane lei). Prețul mediu de export a fost de 3,53 lei/kg, puțin peste nivelul din 2024 (3,47 lei/kg), fapt care a susținut performanța financiară. Un aspect sensibil al sezonului 2025 îl reprezintă calitatea grâului alimentar, măsurată prin indicele W – indicator care reflectă forța glutenului și elasticitatea aluatului. Pentru prima dată, au apărut semne de întrebare privind acest parametru, influențat de condițiile climaterice din primăvară. Republica Moldova nu dispune încă de infrastructura de laborator necesară pentru testarea la scară largă a indicelui W, ceea ce complică negocierile comerciale.

Doar în august 2025 au fost livrate 220,7 mii tone de grâu, cel mai mare volum lunar din ultimii patru ani, depășit doar în august și septembrie 2021. În topul companiilor exportatoare se află „Rusagro-Prim” SRL (55,3 mii tone, 18% din total), urmată de „Agro-Nova Prim” (47,7 mii tone) și „Orom-Imexpo” (45,9 mii tone). Împreună, cele trei firme au realizat aproape jumătate din livrările totale.

Italia a fost cea mai importantă piață, preluând 146,3 mii tone la un preț mediu de 3,54 lei/kg. România a urmat cu 52,6 mii tone (3,41 lei/kg), iar Grecia cu 52,4 mii tone, dar la un preț mai ridicat – 3,64 lei/kg. Alte destinații au inclus Elveția, Liban, Cipru, Malaiezia, Emiratele Arabe și Indonezia, confirmând diversificarea piețelor.

Deși din Republica Moldova au fost exportate oficial 307,4 mii tone de grâu în iulie-august 2025, în statisticile Uniunii Europene figurează doar 71,6 mii tone. Explicația ține de metodologia de raportare: datele europene includ doar volumele intrate efectiv pe teritoriul UE, iar o parte din cantități au fost redirecționate ulterior spre Orientul Mijlociu și Africa prin intermediul traderilor cu adrese juridice în state membre ale UE. Potrivit analizei lui Iurie Rija, performanța din 2025 confirmă competitivitatea cerealelor moldovenești și creșterea rolului piețelor extraeuropene, în contextul unei cereri externe solide și a unei recolte favorabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Aug. 2026, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Aug. 2026, 11:36 // Actual //  Ursu Victor

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.