Exporturi de grâu „invizibile” pentru UE: unde ajunge, de fapt, producția Moldovei

14 Sept. 2025, 09:58
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Sept. 2025, 09:58 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În lunile iulie–august 2025, Republica Moldova a consemnat cel mai ridicat nivel al exporturilor de grâu din ultimii patru ani pentru această perioadă, arată analiza economistului Iurie Rija. Volumul livrărilor a urcat la 307,4 mii tone, în creștere cu 14% față de 2024 și cu 55,6% comparativ cu 2023. Prin raportare la 2022, avansul este de trei ori mai mare. Recordul absolut rămâne anul 2021, când în aceleași două luni au fost exportate 360,4 mii tone.

În perioada menționată, exporturile au adus încasări de 1,086 miliarde lei, ceea ce înseamnă un plus de 16,4% față de aceeași perioadă a anului trecut (933 milioane lei). Prețul mediu de export a fost de 3,53 lei/kg, puțin peste nivelul din 2024 (3,47 lei/kg), fapt care a susținut performanța financiară. Un aspect sensibil al sezonului 2025 îl reprezintă calitatea grâului alimentar, măsurată prin indicele W – indicator care reflectă forța glutenului și elasticitatea aluatului. Pentru prima dată, au apărut semne de întrebare privind acest parametru, influențat de condițiile climaterice din primăvară. Republica Moldova nu dispune încă de infrastructura de laborator necesară pentru testarea la scară largă a indicelui W, ceea ce complică negocierile comerciale.

Doar în august 2025 au fost livrate 220,7 mii tone de grâu, cel mai mare volum lunar din ultimii patru ani, depășit doar în august și septembrie 2021. În topul companiilor exportatoare se află „Rusagro-Prim” SRL (55,3 mii tone, 18% din total), urmată de „Agro-Nova Prim” (47,7 mii tone) și „Orom-Imexpo” (45,9 mii tone). Împreună, cele trei firme au realizat aproape jumătate din livrările totale.

Italia a fost cea mai importantă piață, preluând 146,3 mii tone la un preț mediu de 3,54 lei/kg. România a urmat cu 52,6 mii tone (3,41 lei/kg), iar Grecia cu 52,4 mii tone, dar la un preț mai ridicat – 3,64 lei/kg. Alte destinații au inclus Elveția, Liban, Cipru, Malaiezia, Emiratele Arabe și Indonezia, confirmând diversificarea piețelor.

Deși din Republica Moldova au fost exportate oficial 307,4 mii tone de grâu în iulie-august 2025, în statisticile Uniunii Europene figurează doar 71,6 mii tone. Explicația ține de metodologia de raportare: datele europene includ doar volumele intrate efectiv pe teritoriul UE, iar o parte din cantități au fost redirecționate ulterior spre Orientul Mijlociu și Africa prin intermediul traderilor cu adrese juridice în state membre ale UE. Potrivit analizei lui Iurie Rija, performanța din 2025 confirmă competitivitatea cerealelor moldovenești și creșterea rolului piețelor extraeuropene, în contextul unei cereri externe solide și a unei recolte favorabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 18:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.